Care sunt ţările unde Marea Britanie intenționează să deporteze migranții respinși

Planul Guvernului Britanic, sub conducerea lui Keir Starmer, de a trimite solicitanții de azil respinși în centre de detenție din Balcani, a stârnit controverse.

Albania, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Kosovo și Macedonia de Nord sunt țările vizate pentru aceste centre. Această inițiativă apare pe fondul creșterii numărului de traversări ilegale ale Canalului Mânecii, peste 13.500 de migranți ajungând în Marea Britanie în prima jumătate a anului, o creștere semnificativă față de anul precedent.

Funcționarea centrelor de returnare

Conceptul de „centre de returnare” reprezintă o noutate în politica de imigrare britanică. Aceste centre ar adăposti temporar persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse și care nu mai au căi legale de atac.

RecomandăriMarea Britanie intenţionează să aplice un plan de 5 milioane de lire sterline contra extremismului

Marea Britanie intenționează să plătească țările gazdă pentru fiecare persoană relocată. Spre deosebire de planul pentru Rwanda, acum abandonat, noua propunere se concentrează pe migranții care au fost deja evaluați și respinși.

Keir Starmer, premierul britanic, a subliniat că aceste centre ar completa acțiunile de combatere a rețelelor de trafic de persoane.

Guvernul estimează că până la 60.000 de persoane ar putea fi afectate de acest plan. Sunt incluse două categorii: persoane din țări nesigure conform legislației britanice, cum ar fi Afganistan, Iran sau Somalia, și persoane din țări considerate sigure, cum ar fi Vietnam, Pakistan sau India.

RecomandăriPlan radical în Marea Britanie. Reform UK vrea să deporteze 288.000 de migranți anual

Aproximativ 38.000 de solicitanți de azil trăiesc în prezent în hoteluri din Marea Britanie, costurile zilnice pentru această cazare fiind semnificative.

Sprijinul ONU și reacțiile ţărilor balcanice

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a oferit binecuvântarea pentru conceptul de centre de returnare. UNHCR se oferă să consilieze și să sprijine statele care doresc să implementeze acest plan, cu condiția respectării standardelor internaționale de drepturile omului.

Sprijinul UNHCR ar putea oferi o bază legală care să protejeze planul britanic împotriva posibilelor contestații judecătorești.

RecomandăriCare sunt zonele din Marea Britanie unde creșterea prețurilor locuințelor depășește așteptările?

Pe de altă parte, Albania a respins ferm ideea, premierul Edi Rama afirmând într-o întâlnire organizată la Chatham House că Albania nu va găzdui astfel de centre.

Muntenegru a adoptat o poziție similară, premierul Milojko Spajic condiționând acceptarea de o investiție majoră în infrastructură. Kosovo s-a declarat dispus la discuții, deși nu au avut loc negocieri formale.

Macedonia de Nord, deși a semnat recent un acord financiar cu Marea Britanie, neagă intenția de a găzdui astfel de centre. Ambasadorul britanic Matthew Lawson a menționat că subiectul nu face parte din acordul semnat.

Criticile și impactul regional?

Planul a întâmpinat critici din partea opoziției conservatoare din Marea Britanie, care consideră că schema nu va reduce migrația ilegală.

Consiliul Refugiaților din Marea Britanie a exprimat scepticism față de eficiența și aplicabilitatea propunerii, aducând în discuție faptul că majoritatea migranților care ajung pe Canalul Mânecii primesc statut de protecție.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează de asemenea asupra riscului de abuzuri împotriva migranților deportați.

Evenimentele din Balcani ar putea avea implicații pentru România

Deși nu este vizată direct de planul londonez, România ar putea resimți efecte indirecte prin schimbările rutelor de migrație din regiune.

Ruta Balcanilor de Vest a devenit o cale principală pentru migrația ilegală spre Europa de Vest, iar politica britanică în domeniul migrației poate influența redirecționarea fluxurilor de migranți. Acesta este un aspect crucial întrucât România urmează să joace un rol tot mai important în politica europeană de gestionare a migrației.

Colaborarea între Regatul Unit și țările Balcanilor prin inițiative precum Joint Migration Taskforce, care include utilizarea tehnologiei avansate pentru combaterea traficului de persoane, subliniază importanța unei coordonări eficiente între state.

Adresarea migrației ilegale rămâne un subiect sensibil în care deciziile individuale ale țărilor pot avea efecte semnificative asupra întregului continent european.