Suedia vrea să expulzeze migranții care nu duc o viață onestă
Guvernul Suediei este criticat dur de organizațiile pentru drepturile omului din cauza unui proiect de lege care leagă reînnoirea permiselor de ședere de o „viață onestă”. Propunerea, care vizează cetățenii din afara UE, ar putea duce la deportarea celor care nu respectă noile standarde, introducând criterii vagi și discriminatorii.
Măsura ar putea intra în vigoare pe 13 iulie, dacă va fi aprobată de parlament.
Ce înseamnă o „viață onestă”
Potrivit proiectului, Agenția pentru Migrație va evalua, la acordarea sau reînnoirea permiselor de ședere, dacă solicitanții au reprezentat vreodată o amenințare la adresa ordinii publice, au avut simpatii extremiste sau legături cu grupuri violente. Chiar și infracțiunile minore, sancționate cu amendă, ar putea fi luate în calcul. Alte criterii includ acumularea de datorii „fără nicio intenție sau efort de a le rambursa”, cerșetoria organizată, frauda la ajutoarele sociale sau munca la negru.
Cei care nu îndeplinesc acest standard de „viață onestă” riscă deportarea.
„Consecințele vor fi foarte grave” pentru migranții afectați de reformă, a declarat pentru agenția AFP John Stauffer, consilier juridic la organizația pentru drepturile omului Civil Rights Defenders. Mai mult, Ludvig Aspling, purtător de cuvânt al partidului anti-imigrație Democrații Suedezi, care susține guvernul minoritar, a precizat că inclusiv simplele declarații ale unei persoane ar putea indica legături cu „extremismul violent”.
„Acest lucru creează un sistem în care oamenii, în funcție de statutul lor juridic și de faptul că sunt cetățeni sau au permise de ședere, au drepturi diferite în societatea noastră, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare”, a adăugat Stauffer. El a explicat că, deși și non-cetățenii vor avea libertate de exprimare, aceasta „nu va fi la fel de puternică”.
Procesul devine imprevizibil
Ministrul Migrației, Johan Forssell, a apărat propunerea, declarând pentru AFP: „Nu este un drept al omului să stai în Suedia. Este important să ne amintim asta.”
„Dacă vii în Suedia și nu ești cetățean, este aproape ca și cum ai fi un oaspete în casa cuiva. Atunci ar trebui să arăți că vrei să devii parte a țării. Că faci un efort, că îți aduci contribuția, că muncești”, a mai spus Forssell. Însă guvernul nu a publicat încă o listă definitivă a acțiunilor care ar încălca cerința de „viață onestă”.
Centrul Suedez pentru Dreptul Refugiaților, o organizație care oferă asistență juridică solicitanților de azil, susține că noile criterii vor face procesul de obținere a permiselor de ședere imprevizibil. „Acest lucru poate crea, si, un sentiment de nesiguranță, atunci când nu știi cu adevărat cum ar putea fi evaluate acțiunile tale în diferite situații”, a declarat Elias Nygren, un avocat al organizației.
Unele organizații se tem că anumite tipuri de activism ar putea fi considerate o încălcare a noii reguli. „Organizăm traininguri de nesupunere civică. Constatăm că această întrebare apare din ce în ce mai des”, a afirmat Frida Bengtsson, șefa Greenpeace Suedia. „Mulți oameni renunță pentru că ezită să acționeze din cauza incertitudinii actuale. Nu îndrăznesc să își asume acest risc”, a adăugat ea.
Ministrul Migrației, vizat de propriile reguli
Într-un editorial satiric publicat în ziarul Dagens Nyheter, scriitorul suedez Gellert Tamas a sugerat că unii membri ai guvernului ar trebui să se uite mai atent la propriul trecut. El a argumentat că unii dintre ei ar fi candidați la deportare, începând chiar cu ministrul migrației.
„Johan Forssell are «legături clare cu o organizație care promovează violența»”, a scris Tamas, citând formularea din proiectul de lege. Acuzația se referă la faptul că fiul său, pe atunci în vârstă de 16 ani, a fost membru al grupului neo-nazist Aktivklubb Sverige, un lucru de care ministrul a susținut că nu a fost conștient. „Apărarea lui Forssell, că «era vorba de un tânăr de 15 ani profund căit, care tocmai împlinise 16 ani», cu greu ar fi impresionat într-o evaluare a vieții oneste”, a mai scris Tamas.
Ofertă de 32.000 de euro pentru plecare voluntară
Premierul suedez a declarat anul trecut pentru Euronews că există o „nevoie absolută de a prelua controlul asupra migrației”. Acesta a reiterat propunerea de a crește suma de bani pe care Suedia o oferă migranților ca stimulent financiar pentru a părăsi țara.
Inițiativa a avut un succes limitat până acum.
În 2023, doar una din 70 de cereri a fost aprobată, potrivit Agenției Suedeze de Migrație, grantul actual fiind de 900 de euro de adult. Dar o nouă propunere guvernamentală ar ridica suma la 32.000 de euro, o creștere de 3.400%.
Suedia a început să își revizuiască politica de azil în 2015, trecând la o poziție mult mai strictă după ce țara a primit un număr record de solicitanți de azil, peste 160.000 de persoane, din Afganistan, Irak și Siria.
