vineri, 26 iunie 2026 ☀️Boydton23°CSenin

Caută în Jurnalul Național

Economie

Țările candidate la UE ar putea primi bani și acces la piața unică mai devreme. Ce se schimbă pentru Republica Moldova

Oana Dumitru · 26 iunie 2026 · Actualizat: 05:09
Țările candidate la UE ar putea primi bani și acces la piața unică mai devreme. Ce se schimbă pentru Republica Moldova

Comisia Europeană lucrează la un plan prin care statele candidate la UE să primească avantaje economice înainte de intrarea efectivă în Uniune, în schimbul reformelor pe care le fac pe parcursul negocierilor. Miza este să țină aproape țări precum Republica Moldova și Ucraina, ale căror procese de aderare sunt deschise, dar rămân la ani distanță de statutul de membru cu drepturi depline.

Mai precis, beneficiile discutate includ acces la unele programe de finanțare ale UE, aranjamente comerciale preferențiale și acces parțial la piața unică, acordate individual, în funcție de cât de mult se aliniază fiecare stat la regulile europene și de numărul reformelor puse în practică. Față de sistemul actual, în care cele mai multe avantaje sunt rezervate statelor membre, schimbarea ar însemna recompense intermediare, nu doar promisiunea aderării la finalul unui proces lung.

Pentru Republica Moldova, miza este concretă. Chișinăul are deja câteva beneficii care arată cum ar putea funcționa modelul: acces la Zona Unică de Plăți în Euro, aranjamente de roaming mobil cu UE și programe de sprijin cultural. Dacă schema Comisiei va fi aprobată politic, asemenea avantaje ar putea fi extinse și legate mai strict de ritmul reformelor.

Și pentru România tema are o încărcătură directă. Un parcurs european mai rapid și mai previzibil pentru Republica Moldova ar reduce riscul ca blocajele din dosarul ucrainean să încetinească negocierile Chișinăului. Pentru regiune, asta înseamnă mai multă ancorare economică și politică în UE fără a aștepta momentul aderării complete.

Bruxelles-ul încearcă să accelereze extinderea fără a coborî standardele

Ideea pe care o pregătește Comisia este denumită „integrare graduală”. Formula pornește de la un principiu simplu: cu cât un candidat avansează mai mult în reforme, cu atât primește mai mult acces la mecanismele economice ale Uniunii. Este varianta care are acum mai mult sprijin politic decât propunerile mai vechi de „extindere inversă”, cele care ar fi oferit drepturi politice înainte de aderare și care au fost respinse de mai multe capitale europene.

Petras Auštrevičius, europarlamentar lituanian care a elaborat strategia de extindere a Parlamentului European, a explicat logica acestei abordări într-o declarație acordată publicației Politico.

„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară. Principiul ‘mai mult pentru mai mult’ este bine testat și ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidați care progresează mai bine decât alții.”

Dar tocmai aici apare și linia sensibilă a dezbaterii. Atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus în trecut conceptului de „aderare-light” susținut de Franța și Germania, pentru că se tem că o formulă intermediară s-ar putea transforma într-un substitut pentru aderarea deplină, nu într-o treaptă spre aceasta.

Republica Moldova, un caz avansat pentru noua formulă de integrare

Comisia a confirmat, după o întâlnire cu oficialii moldoveni, că urmărește atât aderarea Republicii Moldova, cât și „aprofundarea integrării graduale a Moldovei în Uniunea Europeană”. Asta face din Chișinău unul dintre cazurile cele mai avansate pentru testarea noii formule.

Contextul regional contează. Uniunea Europeană a creat deja premisele pentru ca Republica Moldova să meargă pe un traseu de aderare separat de Ucraina. Pentru autoritățile de la Chișinău, acest lucru reduce riscul ca întârzierile sau blocajele din negocierile Kievului să tragă înapoi și agenda moldoveană.

Conform Politico, UE are în prezent nouă țări candidate oficiale. Muntenegru este văzut drept favorit pentru aderare, în timp ce Ucraina și Republica Moldova au deschis negocierile, iar alte candidaturi, între care Serbia, Turcia și Georgia, au intrat în blocaj. În acest tablou, integrarea graduală ar funcționa ca un sistem de diferențiere: cine avansează primește mai repede acces economic, cine stagnează rămâne în urmă.

Pentru cetățeni, efectele unor astfel de beneficii nu sunt abstracte. Accesul la Zona Unică de Plăți în Euro înseamnă transferuri mai simple și mai ieftine. Roamingul mai apropiat de regulile UE înseamnă costuri mai mici pentru comunicații. Iar accesul parțial la piața unică sau la programe de finanțare ar putea aduce, în timp, comerț mai ușor și mai multe investiții.

Calendarul politic: Consiliul European, decisiv pentru integrarea graduală

Comisia va încerca să obțină sprijinul guvernelor din UE pentru această inițiativă, cu speranța că liderii europeni vor aproba cadrul larg la un Consiliu European din octombrie sau decembrie. Asta înseamnă că nu există încă un pachet final, cu beneficii identice pentru toate statele și termene de aplicare anunțate public.

Numai că dezbaterea depinde de acordul capitalelor europene, nu doar de voința Comisiei. Comisarul pentru extindere, Márta Kos, a spus că revine guvernelor să decidă cum avansează discuția, după ce propunerile anterioare ale Comisiei pentru „extindere inversă” nu au strâns susținere.

Cancelarul german Friedrich Merz ar fi vrut să ridice tema la summitul Consiliului European de săptămâna trecută, dar subiectul nu ar mai fi fost discutat în profunzime după prelungirea agendei. Liderii sunt așteptați să revină asupra lui la reuniunea din octombrie.

Un diplomat implicat în discuții a descris miza prin formula unei „decade pierdute” în reforma extinderii. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul încearcă să recupereze timpul în care negocierile au rămas blocate între două temeri opuse: candidații se plâng că așteptarea este prea lungă, iar unele state membre vor garanții mai ferme că reformele sunt reale înainte de aderare.

Garanțiile discutate pentru a evita reculul după aderare

Comisia încearcă să răspundă și obiecției politice care apare frecvent în statele membre vechi: ce se întâmplă dacă o țară respectă regulile înainte de aderare, apoi regresează după intrarea în UE. Márta Kos a declarat pentru Politico că pregătește noi măsuri de siguranță care să „acționeze ferm” dacă viitoarele state membre dau înapoi în privința democrației sau a statului de drept după aderare.

Aceasta este una dintre piesele esențiale ale pachetului. Dacă asemenea garanții vor fi considerate credibile de guvernele din UE, șansele pentru formula de integrare graduală cresc. Dacă nu, există riscul ca proiectul să rămână o nouă variantă de compromis fără efect rapid.

Următorul test politic anunțat este reuniunea liderilor europeni din octombrie, unde Comisia speră să obțină aprobarea de principiu pentru cadrul de integrare graduală, cu posibilitatea ca discuția să continue și în Consiliul European din decembrie.