Tensiuni în Iran: prețul petrolului ar putea crește cu 15%. Cât va costa benzina

Piețele globale de energie sunt în fierbere după ce Iranul a efectuat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, cel mai important punct de tranzit pentru petrolul mondial. Mișcarea a declanșat o reacție imediată din partea Statelor Unite, care au avertizat navele comerciale să evite zona, și a propulsat cotațiile țițeiului la cel mai înalt nivel din ultimele luni. O escaladare a conflictului ar putea duce la o creștere de 15% a prețului barilului, ceea ce ar însemna o scumpire de peste 50 de bani pe litru la pompele din România.

Scânteia din Strâmtoarea Hormuz

Tensiunile care mocneau de luni de zile între Washington și Teheran au explodat în această săptămână. Pretextul a fost o serie de exerciții militare iraniene cu foc real, care au dus la închiderea temporară a unor porțiuni din Strâmtoarea Hormuz. Prin acest coridor maritim trece o parte uriașă din exporturile de energie ale întregului Orient Mijlociu, iar orice blocaj, chiar și de câteva ore, produce unde de șoc pe burse.

Reacția pieței a fost instantanee. Prețul țițeiului Brent, referința pentru piața europeană, a sărit de pragul de 70 de dolari pe baril, pentru prima dată în peste două săptămâni. La New York, cotația West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 4,6%, ajungând la aproape 65 de dolari. Ambele cotații au marcat o creștere de peste 4%, cea mai mare de la finalul lunii octombrie a anului trecut. Nervozitatea este alimentată și de un raport al publicației Axios, care citează surse militare americane ce vorbesc despre un posibil plan de intervenție militară. Nu ar fi o operațiune chirurgicală, ci o campanie ce s-ar putea întinde pe parcursul mai multor săptămâni.

Eșecul negocierilor diplomatice de la Geneva a turnat gaz pe foc. Discuțiile sunt considerate de analiști ca fiind „aproape de un punct mort”. Firma de consultanță Rapidan Energy Group și-a majorat prognoza privind riscul unui conflict major, care ar afecta livrările de petrol din Golf, de la 20% la 30%.

O piață deja pe jar

Explozia recentă a prețurilor nu a apărut din senin. Piața era deja fragilă. Potrivit celui mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat în februarie 2026, prețul țițeiului a crescut constant pe parcursul lunii ianuarie, adăugând 10 dolari la valoarea unui baril. Cauzele au fost multiple: o iarnă extremă în America de Nord care a blocat producția, probleme tehnice în Kazahstan și sancțiuni mai dure care au redus exporturile Rusiei.

Oferta globală de petrol a scăzut brusc în ianuarie cu 1,2 milioane de barili pe zi. În același timp, cererea globală este prognozată să crească în 2026 cu 850.000 de barili pe zi, creștere susținută aproape integral de economiile din afara OCDE, cu China în frunte. Deși producția totală este așteptată să își revină și să crească pe parcursul anului, acest dezechilibru temporar dintre cerere și ofertă a creat un teren perfect pentru speculații și volatilitate.

„Sunt un cinic și încă nu cred că administrația americană ar risca prețuri mai mari la pompă într-un an electoral în care costul vieții este o temă principală”, a declarat Ole Sloth Hansen, șeful departamentului de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank, subliniind presiunea politică internă de la Washington.

Există și un factor de echilibru. Anul 2025 s-a încheiat cu o acumulare masivă de stocuri globale de petrol, de 477 de milioane de barili, un nivel nemaivăzut din 2020. Aceste rezerve, în special cele din China, ar putea acționa ca un tampon, dar doar dacă tensiunile din Golf nu degenerează într-un conflict deschis care să blocheze Strâmtoarea Hormuz pe termen lung.

Calculul pentru buzunarul românului

Ce înseamnă concret pentru șoferii din România o creștere de 15% a prețului petrolului, așa cum anticipează unii analiști? Să facem un calcul simplu. La un preț al barilului Brent de circa 73 de dolari, cât este în prezent, o creștere de 15% l-ar duce la aproximativ 84 de dolari. O regulă generală a pieței arată că o scumpire cu 10 dolari a barilului se traduce, după câteva săptămâni, printr-o creștere de circa 50 de bani pe litru la pompă, incluzând taxe și accize.

Pornind de la un preț mediu actual al benzinei standard de, să zicem, 7,20 lei/litru, o creștere de 11 dolari a barilului ar adăuga la prețul final aproximativ 55 de bani. Astfel, am putea vedea în benzinării un preț de 7,75 lei/litru.

Scenariul cel mai pesimist, sugerat de titlul unei analize BloombergNEF, vorbește despre un preț de 91 de dolari pe baril spre finalul anului 2026, în cazul unei perturbări majore a livrărilor din Iran. O astfel de valoare ar însemna o scumpire de aproape 1 leu față de prețul actual. Un litru de benzină ar ajunge să coste peste 8,10 lei.

Ceasul ticăie în Golf

Toată lumea așteaptă următoarea mișcare. Diplomația pare să bată pasul pe loc, iar deciziile OPEC+ de a menține cotele de producție neschimbate până în martie nu ajută la calmarea piețelor. Traderii și companiile de transport maritim stau cu ochii pe Strâmtoarea Hormuz, așteptând să vadă dacă exercițiile militare au fost doar o demonstrație de forță sau preludiul unei confruntări reale.

Următorul reper important va fi publicarea noului raport al Administrației pentru Informații în domeniul Energiei din SUA (EIA), programat pentru 10 martie. Până atunci, piața petrolieră rămâne „pe jar”, cum o descriu analiștii IEA, iar prețul de la pompă va depinde de fiecare declarație și fiecare navă militară care tranzitează Golful Persic.