Tensiuni uriașe între Bruxelles și Washington. Ce se întâmplă cu taxele vamale de 50 la sută

Comisia Europeană cedează presiunilor americane și acceptă deschiderea unor negocieri directe privind legislația digitală. Însă administrația Trump refuză ferm să elimine taxele vamale punitive de 50% impuse pe oțelul și aluminiul european.

REZUMAT:

• Bruxelles-ul deschide un dialog digital cu Washingtonul sub presiunea uriașă a Casei Albe.
• Taxele vamale americane de 50% pe oțel și aluminiu rămân blocate la un nivel prohibitiv.
• Industria europeană și piața internă sunt sufocate de supracapacitatea masivă a Chinei.

Presiuni masive pentru giganții tehnologici

Decizia de la Bruxelles vine după luni întregi de insistențe agresive din partea Casei Albe.

Administrația Trump a cerut repetat Uniunii Europene să relaxeze regulile digitale pe care le aplică. Washingtonul consideră aceste reglementări drept bariere comerciale directe pentru marile companii tehnologice americane care operează pe continentul european. Țintele principale ale americanilor sunt Actul privind Serviciile Digitale, o lege menită să combată conținutul ilegal, și Actul privind Piețele Digitale, care limitează abuzurile de poziție dominantă.

Dar oficialii europeni refuză deocamdată să rescrie legile concepute strict pentru protejarea consumatorilor și asigurarea concurenței loiale.

„Nu putem ceda nimic din ceea ce privește legislația noastră, dar suntem gata să stăm de vorbă. Ceea ce avem nevoie amândoi este un dialog digital”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, pentru Euronews.

Condiții stricte și negocieri blocate

Statele Unite au pus o condiție clară pe masa negocierilor. Relaxarea regulilor digitale europene trebuie să aibă loc înainte ca Washingtonul să reducă taxele vamale pe oțel și aluminiu. Aceste tarife au rămas blocate la nivelul prohibitiv de 50% încă din luna iunie 2025.

Și oțelul, și aluminiul au fost excluse din acordul comercial mai larg încheiat vara trecută. Acel pact stabilise taxele pentru majoritatea bunurilor europene la 15%, dar industria grea a rămas pe dinafară, deși producătorii europeni cer disperați o rezolvare.

Maroš Šefčovič a explicat că Statele Unite și Uniunea Europeană împart sarcini comune în domenii precum siguranța online și concurența loială. El a precizat că strategia recentă a blocului comunitar pune accent pe cooperare, nu pe amendarea imediată a companiilor de tehnologie.

Totuși, formatul discuțiilor se schimbă radical. Consiliul pentru Comerț și Tehnologie UE-SUA, înființat sub administrația Biden pentru a rezolva disputele, a devenit complet învechit. Washingtonul nu mai are niciun interes pentru structuri formale și preferă acum discuții directe pe probleme specifice.

Impactul pe piață și amenințarea chineză

Această dispută comercială transatlantică lovește direct în siguranța locurilor de muncă și în buzunarul cetățenilor europeni. Menținerea unor taxe vamale uriașe pe metale crește costurile de producție pentru industria auto, construcții și electrocasnice din Europa. Or, aceste scumpiri industriale se transferă rapid în prețul final plătit de omul de rând pentru o mașină nouă sau pentru materialele de renovare.

Flexibilitatea arătată de Bruxelles pe teme digitale nu s-a tradus încă în progrese reale pentru oțel și aluminiu. În timpul vizitei sale la Washington, unde cele două părți au convenit doar să coopereze în domeniul mineralelor critice, șeful comerțului european a propus din nou crearea unui inel comun al oțelului.

„Este cea mai bună soluție pentru amândoi, pentru că nu avem o problemă cu comerțul nostru reciproc de oțel. Avem o problemă cu capacitatea excesivă care lovește piețele globale”, a argumentat Šefčovič.

Cifrele prezentate de oficialul european arată o discrepanță masivă pe piața globală, generată în principal de Asia. Ne confruntăm cu o supracapacitate de oțel de 720 de milioane de tone la nivel mondial, în timp ce consumul european abia atinge 140 de milioane de tone anual.

China rămâne cea mai mare sursă de supracapacitate, factor care a declanșat inițial decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife masive. Drept răspuns la această avalanșă de materiale asiatice ieftine, Uniunea Europeană a redus deja la jumătate importurile prin noi taxe și cote.