Tihanovskaia, mesaj la Kiev privind subordonarea Belarusului față de Kremlin. Avertismente ucrainene.

Liderul opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a efectuat prima sa vizită oficială la Kiev, lansând un mesaj lipsit de echivoc cu privire la subordonarea totală a regimului de la Minsk față de interesele Kremlinului. Vizita are loc la doar câteva zile după un atac masiv al Moscovei și pe fondul avertismentelor ucrainene privind o posibilă atragere a Belarusului și mai adânc în război.

Dincolo de declarațiile diplomatice, miza reală a acestor discuții vizează arhitectura de securitate a întregului flanc estic al alianței nord-atlantice. Iar această dinamică nu este deloc străină României. Când incursiunile dronelor rusești provoacă tensiuni în țările baltice, iar exercițiile nucleare comune ruso-belaruse redefinesc amenințările regionale, Bucureștiul înțelege perfect vulnerabilitatea spațiului aerian de graniță, operând sisteme de apărare și confruntându-se la rândul său cu incidente similare. Până la urmă, interesele de securitate sunt profund interconectate pe întreaga linie a frontului estic.

Iluzia diplomației occidentale

Președintele francez Emmanuel Macron a încercat recent o abordare directă, avertizându-l duminică pe Aleksandr Lukașenko să nu escaladeze implicarea țării sale în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Această convorbire telefonică rară a survenit în urma amenințărilor militare potențiale ale Minskului la adresa nordului Ucrainei și a exercițiilor nucleare comune.

RecomandăriFSB acuză NATO de război hibrid. Bortnikov avertizează statele CSI despre Ucraina.

Dar oare mai poate fi regimul de la Minsk desprins de influența Moscovei?

Spre deosebire de speranțele de la Paris, opoziția belarusă consideră că aceste demersuri diplomatice nu vor aduce niciun rezultat tangibil. Într-un interviu difuzat marți, Euronews a relatat pe larg poziția Svetlanei Tihanovskaia, care a spulberat orice iluzie privind o posibilă scindare a axei Minsk-Moscova.

„Lukașenko servește interesele Rusiei, nu interesele poporului belarus. El este gata să ne trădeze suveranitatea, independența, doar pentru a rămâne la putere. Așa că vă rog să nu credeți că Lukașenko poate fi separat.” – Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziției belaruse

Și lucrurile nu se opresc aici. Tihanovskaia a subliniat că liderul de la Minsk va îndeplini absolut toate ordinele lui Vladimir Putin, acționând însă împotriva voinței propriului popor. Prietenia lor este descrisă ca fiind una simbiotică, în care cei doi lideri se sprijină și se folosesc reciproc.

RecomandăriAmbasadele occidentale refuză somația Rusiei de a părăsi Kievul. Kremlinul, acuzat de șantaj psihologic.

Spectrul unui nou front în nord

Istoria recentă ne arată că teritoriul belarus a mai fost folosit ca rampă de lansare. În 2022, la declanșarea invaziei la scară largă, forțele ruse au traversat granița dinspre Belarus pentru a avansa spre regiunile nordice și spre capitala Kiev.

Acum, avertismentele se înmulțesc.

RecomandăriComisia Europeană blochează expansiunea Starlink. Prioritate pentru operatorii europeni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că țara sa este pregătită să ia măsuri preventive împotriva Rusiei și a conducerii belaruse, având în vedere potențialele amenințări militare la granița de nord.

„Conducerea de facto a Belarusului trebuie să rămână în alertă, adică să înțeleagă clar că vor exista consecințe dacă vor fi întreprinse acțiuni agresive împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru.” – Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei

Retorica nucleară și negările Minskului

La fel ca în perioada premergătoare invaziei din 2022, Lukașenko neagă orice plan de a-și implica țara direct în război, adăugând însă o condiție esențială: cu excepția cazului în care se comite o agresiune împotriva teritoriului belarus.

Numai că retorica sa vizează nu doar Ucraina, ci și statele baltice sau Polonia. În luna aprilie, liderul de la Minsk a formulat acuzații nejustificate privind o pretinsă agresiune din partea țărilor vecine, promițând că va răspunde folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv armamentul nuclear.

„Sarcina mea este să îmi avertizez vecinii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și, posibil, partial, Ucraina. Dumnezeu să-i protejeze de o agresiune împotriva Belarusului. Nu vrem război, nu plănuim să luptăm cu ei.” – Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului

Ecuația de securitate la granița de nord a Ucrainei rămâne extrem de volatilă, iar desfășurările de trupe din regiune indică o presiune constantă. Decizia finală privind o nouă ofensivă nu se va lua la Minsk, ci în birourile de la Kremlin. Marea necunoscută în acest moment este dacă măsurile preventive anunțate ferm de Kiev vor fi suficiente pentru a bloca deschiderea unui nou front, sau dacă ordinul de atac va forța armata belarusă să treacă fizic granița în lunile următoare.