Trump și Groenlanda: Plan în 4 pași, inclusiv opțiunea militară

Fostul președinte american Donald Trump ar putea încerca să preia Groenlanda printr-un plan în patru pași, care include chiar și o intervenție militară, potrivit unei analize publicate recent. Planul ar implica o campanie de influență, oferte avantajoase și atragerea Europei, dar nu exclude nici scenariul forței armate, conform POLITICO.

Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei

Primul pas ar fi o campanie de influență menită să susțină independența Groenlandei. Această campanie ar viza opinia publică și factorii de decizie din Groenlanda, Danemarca și Statele Unite, cu scopul de a crea un climat favorabil separării Groenlandei de Copenhaga.

Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei

Al doilea pas ar consta în oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei. Această înțelegere ar putea include investiții economice masive, ajutor financiar și garanții de securitate. Scopul ar fi de a convinge Groenlanda că independența sub protecția SUA ar fi mai benefică decât apartenența la Danemarca.

RecomandăriTrump a anulat loviturile aeriene planificate în Iran. Aliații au cerut negocieri.

Pasul 3: Atragerea Europei

Statele Unite ar putea folosi un avantaj important: Ucraina. Un diplomat al Uniunii Europene a sugerat un acord pachet securitate pentru securitate, în care Europa primește garanții mai puternice pentru Ucraina, iar SUA obțin un rol extins în Groenlanda. Pe măsură ce negocierile de pace au avansat, Kievul a cerut garanții de securitate serioase și pe termen lung din partea SUA. Americanii au întârziat, iar Ucraina rămâne sceptică, având în vedere experiențele trecute. Deși pare dificil, această variantă ar putea fi mai acceptabilă decât alternativele, precum sancțiuni, retragerea SUA din negocierile de pace sau sprijinul lui Trump pentru Vladimir Putin în discuțiile cu Ucraina.

Pasul 4: Scenariul forței armate

Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump? O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile. „Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip *fait accompli*, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapareze, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american”, a declarat Crosbie pentru POLITICO.

Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei. În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific. Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă.

RecomandăriIranul cere Europei să nu trimită nave in Ormuz. Trump refuza planul nuclear de 30 de zile

Din acest motiv, Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk într-o jumătate de oră sau mai puțin, dacă ar decide să trimită trupe sau forțe speciale.

Eurodeputata daneză Stine Bosse a avertizat asupra potențialelor consecințe ale unei astfel de acțiuni. „Domnul Trump spune lucruri și apoi le face. Dacă ai fi unul dintre cei 60.000 de oameni din Groenlanda, ai fi foarte îngrijorat”, a declarat Bosse.

Romain Chuffart, directorul Institutului Arctic din Washington, avertizează că o astfel de acțiune nu ar avea „temei legal” nici în dreptul american, nici în cel internațional. O ocupație mai lungă de 60 de zile ar avea nevoie și de acordul Congresului SUA. El mai spune că o invazie „ar însemna sfârșitul NATO”, iar SUA „s-ar împușca singure în picior și ar lua rămas bun de la o alianță pe care au contribuit la crearea ei”.

RecomandăriDecizie neașteptată la Casa Albă. Ce plan pentru oprirea războiului a respins Donald Trump