Ucraina, doar membru asociat în UE. Friedrich Merz împinge o formulă care poate amâna și parcursul Republicii Moldova

Cancelarul german Friedrich Merz a propus, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, ca Ucraina să primească un statut de „membru asociat”, nu aderare deplină, iar tema urmează să fie discutată la summitul european de la Bruxelles, Belgia, din 18-19 iunie. Formula ar însemna o integrare limitată a Kievului și ar schimba direct și traseul Republicii Moldova, care a fost invitată, împreună cu Ucraina, să deschidă negocierile cu Bruxelles-ul.

Dincolo de anunț, miza pentru România este mai largă decât soarta negocierilor Ucrainei. Dacă dosarul Kievului este încetinit, aceeași întârziere ar lovi și Republica Moldova, iar Bucureștiul ar pierde timp într-un punct sensibil: apropierea de UE a statului vecin și, odată cu ea, presiunea pentru aliniere legislativă și pentru reforme care privesc inclusiv drepturile minorităților.

Comparația utilă pentru publicul român este una cunoscută din propria istorie recentă. Ucraina și Republica Moldova au fost puse pe același culoar de negociere, la fel cum România a fost asociată cu Bulgaria atât la aderarea la Uniunea Europeană, cât și în dosarul Schengen. Când una dintre țări rămâne în urmă, efectul se poate transfera și asupra celeilalte.

Iar acesta este motivul pentru care propunerea Berlinului nu este doar o discuție procedurală. Ea poate împinge în față ideea unei Uniuni Europene cu cercuri concentrice, în care unele state intră cu mai puține drepturi decât altele. Pentru România, stat membru care a resimțit ani la rând diferențele de tratament în Schengen, precedentul este greu de ignorat.

România riscă să vadă Republica Moldova ținută în anticamera Uniunii

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a respins public varianta avansată de cancelarul german și a legat direct dosarul ucrainean de cel al Republicii Moldova.

„Nu sunt de acord cu declarația cancelarului Germaniei care propune o aderare parțială a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ceea ce oamenii din Ucraina și din Republica Moldova își doresc este să devină state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Pentru asta Republica Moldova face eforturi majore de reformare și pentru asta oamenii din Ucraina luptă de peste 10 ani de zile.”

Mureșan a invocat și protestele EuroMaidan din 2014, moment care a marcat orientarea pro-europeană a Ucrainei. Reperul contează: față de acel prag politic de acum peste 10 ani, ideea unui stadiu intermediar ar însemna pentru Kiev nu o accelerare, ci o coborâre a obiectivului declarat.

Într-o a doua reacție, același europarlamentar a spus că perspectiva europeană promisă celor două state trebuie să însemne aderare deplină, nu o formulă provizorie prelungită.

„Vedem cum fac eforturi, vedem cum fac sacrificii și este datoria noastră, a Uniunii Europene, să oferim o perspectivă europeană. Asta înseamnă ca Republica Moldova și Ucraina în următorii ani să devină state membre ale Uniunii Europene fără jumătăți de măsură și fără niciun stadiu intermediar de aderare.”

Până acum, informațiile disponibile nu indică un răspuns oficial detaliat al autorităților de la București la propunerea lui Merz. Există însă un demers diplomatic românesc de a asocia Republica Moldova cu statele din Balcanii de Vest pe traseul integrării europene, tocmai pentru a evita blocarea ei împreună cu Ucraina. Sprijinul Franței și chiar al Germaniei pentru această variantă este prezentat doar la nivel de surse, deci nu este confirmat oficial.

Planul lovește și prin agricultură, și prin arhitectura politică a Uniunii

Analistul politic internațional Ștefan Popescu avertizează că discuția nu privește doar Ucraina și Republica Moldova, ci chiar poziția României în Uniune. Potrivit Adevarul, el a descris această formulă drept un risc pentru statele care nu fac parte din nucleul dur al UE.

„Acesta este un mare pericol și aici nu ar trebui să privim doar spre Moldova. Faptul că, în momentul în care unii membri intră în Uniunea Europeană cu mai puține drepturi, ideea unei Europe cu grade diferite de integrare reprezintă un pericol și pentru România. România nu poate accepta așa ceva. Am văzut că Ucraina a respins o astfel de propunere de la bun început, ceea ce într-adevăr este periculos nu doar pentru Ucraina sau Moldova, ci și pentru România și Bulgaria.”

Dar dificultățile negocierilor nu sunt doar politice. Popescu a indicat agricultura drept unul dintre punctele cele mai grele. Intrarea Ucrainei, cu un sector agricol puternic și competitiv, ar aduce presiune suplimentară pe fermierii europeni, după ce facilitățile deja acordate Kievului au stârnit proteste și contestații inclusiv în Franța și Polonia. Pentru România, care are propriul sector agricol expus la concurența regională, acesta este unul dintre dosarele care trebuie urmărite atent la fiecare etapă a negocierilor.

Și calendarul real este mult mai lung decât cel din declarațiile politice. Popescu a amintit cazul Turciei: negocierile au început în octombrie 2005 și s-au blocat în iunie 2018, după 13 ani. Față de acest exemplu, estimarea sa este că un proces de aderare se poate întinde cu ușurință pe 10-15 ani. Asta arată că un „statut asociat” nu ar fi o scurtă etapă tehnică, ci ar putea deveni o parcare politică de durată.

De ce summitul din 18-19 iunie contează și pentru securitatea regiunii

Contextul strategic este diferit de cel de la extinderile mari de la sfârșitul anilor ’90. Ucraina negociază sub război, cu atacuri intensificate asupra Kievului, iar Republica Moldova rămâne vulnerabilă din cauza influenței ruse. Popescu spune că tocmai acest mediu face ca extinderea UE să nu poată fi separată de garanțiile de securitate.

„Într-o lume în schimbare, prioritățile se modifică foarte repede. Lumea de acum, în care încep negocierile, nu mai este lumea de la sfârșitul anilor ’90”, a explicat analistul, care a legat procesul de extindere de angajamentul american în securitatea europeană, prin NATO și bilateral.

Numai că această realitate complică și ideea decuplării Republicii Moldova de Ucraina. Popescu a spus că nu crede în „capacitatea și în voința reală” de a separa cele două dosare, chiar dacă Bucureștiul susține de mai mult timp includerea Republicii Moldova într-o logică apropiată de cea a Balcanilor de Vest. În evaluarea sa, cazul Chișinăului rămâne foarte diferit, tocmai din cauza suveranității afectate de Rusia.

Argumentul lui Friedrich Merz este unul de fezabilitate politică. În scrisoarea publicată de AFP și citată de Agerpres, cancelarul german a scris: „Evident că nu vom fi în măsură să ducem la bun sfârșit procesul de aderare într-un viitor apropiat, având în vedere nenumăratele obstacole, precum și complexitățile politice ale procedurilor de ratificare”.

Următorul test este summitul european de la Bruxelles, Belgia, din 18-19 iunie, unde extinderea Uniunii Europene intră pe agenda liderilor.