UDMR a fost invitat la guvernare de Adrian Veștea. Guvernul a picat la vot

UDMR a fost invitat să intre în Executivul condus de Adrian Veștea, dar Guvernul a picat la vot. Decizia formațiunii, care urma să fie luată marți, după ce liderii partidului au transmis că au rezerve serioase față de formula politică propusă, a devenit irelevantă. Semnalul important nu este doar oferta în sine, ci faptul că premierul desemnat căuta sprijin în afara unui PNL care, potrivit propriilor sale explicații, ar fi participat doar parțial la guvernare.

Mai precis, Csoma Botond (liderul deputaților UDMR) a declarat luni seara, la Antena 3 CNN, că Adrian Veștea a propus UDMR intrarea la guvernare, fără ca discuția să ajungă la împărțirea portofoliilor. Față de o negociere clasică de coaliție, în care ministerele sunt discutate din primul moment, această etapă arată că problema imediată era alta: strângerea unei majorități pentru votul de învestitură.

Pentru UDMR, miza nu era doar dacă intră sau nu în Cabinet, ci în ce tip de majoritate intră. O participare alături de PSD și de „o parte din PNL” ar fi putut oferi guvernului o plasă de siguranță parlamentară într-un moment în care susținerea invocată de Adrian Veștea, de 240 de voturi, era contestată. Fără UDMR, marja de siguranță ar fi devenit mai mică, iar dependența de voturi din afara unei coaliții clare ar fi devenit mai probabilă.

Numai că exact aici a apărut blocajul politic. Liderii UDMR au transmis că erau reticenți din cauza temerilor privind o viitoare colaborare cu AUR. În termeni practici, pentru formațiune nu conta doar fotografia guvernului din ziua învestirii, ci și ce s-ar fi întâmplat după vot: dacă majoritatea ar fi fost stabilă sau dacă Executivul ar fi ajuns să caute susținere punctuală de la AUR pentru legi și decizii sensibile.

Csoma Botond spune că Veștea a vorbit despre PSD, UDMR și o parte din PNL

Potrivit relatării făcute de Csoma Botond, discuția cu Adrian Veștea a fost scurtă și a vizat formula politică a Cabinetului, nu lista de miniștri. Asta a lăsat deschisă una dintre întrebările centrale ale negocierii: cine este, concret, „partea din PNL” pe care se baza premierul desemnat.

Csoma Botond a rezumat astfel oferta făcută UDMR:

„Ne-a propus să facem parte din guvern, nu am vorbit despre portofolii. I-am spus că mâine vom decide acest lucru”.

Iar a doua declarație explică mai bine și formula de majoritate pe care Adrian Veștea le-ar fi prezentat-o liderilor UDMR:

„L-am întrebat cu cine face acest guvern, ne-a spus cu PSD, cu noi și o parte din PNL dar nu ne-a dat nume, așa a zis el. Este o decizie foarte dificilă, sunt foarte multe elemente pe care trebuie să le luăm în calcul (…) toate variantele sunt pe masă, vom decide mâine”.

Lipsa unor nume și absența unei liste publice de miniștri au avut un efect politic imediat: sporeau impresia că negocierile se poartă înainte ca arhitectura guvernului să fie clară. Pentru parlamentarii care trebuiau să voteze învestirea, dar și pentru mediul economic care aștepta claritate, diferența era mare între un Cabinet negociat complet și unul construit în jurul unei majorități încă fluide.

UDMR cântărea riscul unei majorități instabile și al unei apropieri de AUR

Reticența UDMR trebuia citită în cheia stabilității. Dacă partidul ar fi intrat la guvernare, ar fi oferit nu doar câteva voturi în plus, ci și un semnal de coerență pentru o majoritate PSD-PNL-UDMR sau pentru o formulă apropiată de aceasta. Față de varianta în care Executivul ar fi depins de susținere punctuală, prezența UDMR ar fi redus riscul negocierilor de la un vot la altul.

Dar costul politic pentru UDMR putea fi ridicat dacă, după intrarea în guvern, majoritatea ajungea să se sprijine informal pe AUR. De aici venea și prudența transmisă public de liderii formațiunii. În lipsa unor garanții clare despre componența majorității și despre sprijinul real din PNL, partidul a amânat răspunsul final până marți.

Conform Mediafax, Adrian Veștea încerca să adune o majoritate parlamentară după ce a fost desemnat premier fără o consultare transparentă cu PNL, episod care a alimentat tensiuni interne în partid. El a invocat 240 de voturi pentru învestire, însă această cifră era contestată, ceea ce făcea ca fiecare aliat suplimentar să conteze mai mult decât într-o coaliție deja consolidată.

Absența unui contact din partea președintelui adâncește impresia de negociere neterminată

Csoma Botond a mai spus că președintele Nicușor Dan nu i-a contactat pe liderii UDMR în ultimele zile. Detaliul este relevant politic fiindcă, într-un moment în care se negocia majoritatea care ar fi urmat să susțină guvernul, lipsa unui dialog direct cu una dintre formațiunile decisive accentua impresia unui proces puțin transparent.

Și această absență complica lectura politică a situației. Dacă premierul desemnat negocia direct intrarea UDMR în guvern, dar președintele nu purta discuții cu liderii formațiunii, rămânea neclar cât de avansată era construcția politică și cine garanta forma finală a majorității.

Până acum, datele publicate arătau trei necunoscute care cântăreau în decizia UDMR: cine sunt oamenii din „o parte din PNL”, ce miniștri propunea Adrian Veștea și cât de solidă era majoritatea fără sprijin extern. Răspunsul UDMR era așteptat marți, iar de această decizie depindea dacă premierul desemnat mergea spre votul de învestitură cu o coaliție mai clară sau cu aceeași formulă contestată.