UE deschide negocierile cu Ucraina și Republica Moldova. Ce câștigă România pe flancul estic și ce rămâne în joc
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit vineri deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, prin lansarea primului grup de capitole, numit „Fundamente”. Conferințele interguvernamentale cu cele două state candidate sunt programate pentru 15 iunie, la Luxemburg.
Șase grupuri tematice și 33 de capitole de negociere formează întregul proces de aderare, iar primul pas privește chiar zonele care pot bloca sau accelera tot traseul: statul de drept, drepturile omului și funcționarea sistemului judiciar. Asta înseamnă că avansul politic anunțat acum nu se traduce automat într-un parcurs rapid, ci într-o etapă de control strict al reformelor.
Pentru România, miza este mai largă decât calendarul tehnic al extinderii. Intrarea Ucrainei și a Republicii Moldova într-o negociere efectivă cu UE mută centrul de greutate al securității europene mai aproape de flancul estic și fixează politic direcția europeană a celor două state vecine. În cazul Ucrainei, semnalul vine în plin război și arată că sprijinul occidental nu este doar militar, ci și instituțional. Pentru Republica Moldova, decizia întărește parcursul proeuropean într-o regiune vulnerabilă la presiuni externe și la instabilitate.
Numai că acordul de vineri nu șterge blocajul din ultimii aproape doi ani. Ungaria a menținut în această perioadă un veto care a împiedicat progresul dosarelor de aderare ale Kievului și Chișinăului, iar principalul punct de dispută cu Ucraina a fost planul referitor la drepturile minorităților. Poziția comună adoptată acum de statele membre include atât o foaie de parcurs privind statul de drept, cât și un plan de acțiune pentru drepturile minorităților, tocmai pentru a lega deschiderea negocierilor de obligații concrete.
Bruxellesul deschide ușa, dar refuză o scurtătură pentru timpul pierdut
Statele membre au transmis explicit că lansarea primului grup de capitole nu va duce automat la accelerarea procedurii doar pentru a compensa perioada de blocaj provocată de veto-ul ungar. Față de așteptările Kievului de a recupera rapid întârzierea, mesajul politic al UE este că fiecare pas va rămâne legat de criteriul meritului și de îndeplinirea condițiilor stabilite.
Asta contează și pentru România. Un proces bazat pe merit reduce riscul unei extinderi grăbite care ar aduce ulterior blocaje în interiorul Uniunii, într-un moment în care UE este deja sub presiune dinspre buget, apărare și reindustrializare. Dar menține și costul politic pentru Ucraina și Republica Moldova: reformele trebuie livrate în ritm susținut, fără garanția că următoarele grupuri tematice vor fi deschise imediat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au prezentat acordul ca pe o decizie strategică pentru întregul continent. În mesajul lor comun, cei doi au transmis:
„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări în avansarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense. Extinderea este o alegere strategică. Prin apropierea națiunilor noastre, consolidăm pacea, securitatea și prosperitatea pe întreg continentul nostru.”
Potrivit Capital, acordul a fost obținut la scurt timp după ce Budapesta a renunțat la veto-ul menținut timp de aproape doi ani. Faptul că disputa a fost deblocată acum redeschide o întrebare politică importantă la Bruxelles: dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua negocierile în tandem pe tot parcursul celor șase grupuri tematice sau dacă ritmul lor se va separa, în funcție de reformele livrate.
Ucraina cere viteză, diplomații UE cer rezultate măsurabile
Autoritățile ucrainene vor ca toate grupurile tematice să fie lansate într-un interval cât mai scurt. Taras Kachka (viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană) a salutat acordul și a indicat clar ce urmărește Kievul în următoarele luni.
„Suntem recunoscători pentru sprijinul și unitatea tuturor membrilor UE. Ucraina se așteaptă să deschidă în curând următoarele clustere.”
Și în interiorul UE există presiune pentru mișcare rapidă, dar cu filtre stricte. Un diplomat de rang înalt al UE a rezumat așteptarea politică astfel: „Cu cât deschidem mai repede celelalte clustere, cu atât este mai bine.” Același tip de mesaj vine însă împreună cu avertismentul că viteza fără reforme nu va fi acceptată.
Dar un alt diplomat de rang înalt al UE a pus accentul pe costul real al întârzierilor din reformă, mai ales pentru Ucraina, aflată în război:
„În ciuda circumstanțelor dificile în care se află Ucraina, este important ca progresul în ceea ce privește reformele să fie menținut, deoarece, în cele din urmă, aceasta este cea mai bună garanție pentru un proces de aderare fără probleme și rapid.”
Practic, monitorizarea va porni chiar din „Fundamente”, clusterul care testează dacă schimbările legislative și administrative sunt aplicate, nu doar promise pe hârtie. Iar aici intră exact domeniile sensibile: statul de drept, funcționarea justiției și protecția minorităților.
Republica Moldova câștigă ancorare politică, iar România un vecin mai stabil pe direcția UE
Pentru Republica Moldova, deschiderea negocierilor în același cadru cu Ucraina păstrează vizibilitatea politică a dosarului său și întărește legătura cu proiectul european. Față de situația de stagnare din perioada veto-ului ungar, Chișinăul intră acum într-o fază în care fiecare etapă de reformă poate produce efecte directe asupra ritmului negocierilor.
Și pentru România, susținerea acestui parcurs are o miză imediată: o vecinătate mai bine ancorată instituțional în UE înseamnă mai multă predictibilitate politică și economică la granița estică a Uniunii și a NATO. Extinderea nu produce efecte peste noapte, dar mută discuția de la promisiuni generale la pași măsurabili, cu termene, capitole și condiții verificabile.
Următorul reper este deja fixat: conferințele interguvernamentale cu Ucraina și Republica Moldova vor avea loc pe 15 iunie, la Luxemburg, când va fi deschis oficial primul grup de capitole, „Fundamente”.
