Un nou model științific estimează până la 220.000 de morți în epidemia de variolă din 1789
Între 40.000 și 220.000 de aborigeni australieni ar fi murit în epidemia de variolă din 1789, potrivit unui nou model științific. Estimarea plasează originea bolii la Prima Flotă Britanică sosită în Sydney. Studiul a fost publicat în revista Nature Human Behaviour.
Acest studiu conturează, cu bază științifică, dimensiunea unuia dintre cele mai discutate episoade ale colonizării pentru comunitățile indigene din sud-estul Australiei. Modelarea computerizată arată că epidemia, izbucnită la scurt timp după sosirea navelor britanice în 1789, a provocat o mortalitate în masă, cu o letalitate calculată la 60%.
Miza depășește disputa istorică despre traseul unei boli. Estimările și harta răspândirii oferă un reper despre pierderile de populație și despre lovitura dată structurilor de familie și transmiterii culturale, mai ales că au fost afectați în mod deosebit bătrânii, copiii și femeile însărcinate. Aici se află costul real despre care vorbesc autorii studiului: pierderi severe de cunoștințe, limbă și cultură, cu efecte resimțite și astăzi în comunitățile Dharawal.
Originile disputate ale epidemiei din Australia
Disputa privind originea era veche în Australia. Două explicații concurau de ani buni: originea europeană, prin Prima Flotă ajunsă în Sydney, și originea asiatică, prin vizitatorii Makassan din nord. Testând aceste două teorii principale, modelarea infirmă ipoteza aducerii bolii de către vizitatorii din Asia de Sud-Est și indică flota britanică drept sursă cea mai probabilă.
Răspândirea nu a fost uniformă pe întregul continent. Datele arată o avansare rapidă în regiunile de coastă din sud-estul Australiei și de-a lungul unor râuri majore, precum Murray și Lachlan, fără ca întreaga Australie să fie atinsă de epidemie, cum relatează Phys.
Dr. Cody Nitschke, autor principal al studiului și cercetător asociat la ARC Centre of Excellence for Indigenous and Environmental Histories and Futures, Universitatea Flinders, leagă direct rezultatul modelării de tema reconcilierii.
„Modelarea noastră arată o răspândire rapidă a variolei și o mortalitate în masă după expunerea colonială. Este important ca australienii să se împace cu această moștenire traumatică pentru a sprijini procesul național de vindecare.”
Profesorul Corey Bradshaw, co-autor și investigator principal la același centru al Universității Flinders, spune că noul rezultat vine după ani de neînțelegeri privind atât originea, cât și amploarea epidemiei.
„Epidemia de variolă este, fără îndoială, unul dintre cele mai devastatoare evenimente rezultate din invazia colonială, totuși există încă dezacorduri pe scară largă privind originea, amploarea, impactul și răspândirea sa, până când această modelare ne-a oferit noi perspective importante.”
Același co-autor adaugă că suspiciunea privind rolul Primei Flote exista de multă vreme în comunitate, inclusiv ipoteza unei răspândiri deliberate, deși studiul nu investighează dacă transmiterea a fost intenționată sau accidentală.
David Ingrey, Senior Elder în comunitatea La Perouse a Națiunii Dharawal, rezumă concluzia pe care comunitatea sa o susține de ani întregi.
„Această lucrare arată că nu a venit din nord. Știm că nu a început cu vizitatorii francezi. A început în portul Sydney, cu Prima Flotă.”
Studiul nuanțează și o altă percepție răspândită, aceea că epidemia ar fi șters imediat prezența aborigenă din zona Sydney. Dr. Shane Ingrey, co-autor, din Fundația Gujaga și cercetător asociat la ARC Centre of Excellence for Indigenous and Environmental Histories and Futures, Universitatea din New South Wales, spune că observațiile din perioada Primei Flote arată revenirea oamenilor în portul Sydney în aproximativ o lună, pentru a pescui și a-și continua viața. Cultura și limba au fost menținute până la relocarea forțată din anii 1880.
Implicațiile studiului pentru reconcilierea națională
Modelarea nu prezintă doar un număr de victime, estimat între 40.000 și 220.000, ci și responsabilitatea probabilă și geografia răspândirii. Vechea dispută dintre ipoteza Makassan și ipoteza Primei Flote are acum un sprijin științific clar în favoarea celei de-a doua variante.
Un alt aspect semnificativ este că validarea prin modelare a unei traume păstrate în memoria comunităților indigene aduce presiune asupra discuției despre reconciliere națională și despre felul în care este înțeleasă moștenirea sfârșitului de secol al XVIII-lea. Studiul nu inventează trauma; îi dă o măsură și o hartă.
