Aproape 50.000 de oameni au fugit din vestul Yemenului după avansul Houthi spre Bab al-Mandab

Aproape 50.000 de civili au fost strămutați în vestul Yemenului după avansul rapid al forțelor Houthi pe coasta Mării Roșii, iar miza depășește frontul local: luptele se apropie de strâmtoarea Bab al-Mandab, una dintre cele mai importante rute maritime dintre Asia și Europa, a relatat The Guardian. Pentru România și restul UE, presiunea asupra acestei treceri contează prin efectele asupra transportului maritim, energiei și prețului petrolului.

Organizația Internațională pentru Migrație a anunțat vineri că 46.000 de persoane au fost strămutate în guvernoratele Taiz și Hodeidah. Joe Lowry, purtător de cuvânt al organizației pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a spus că amploarea strămutării crește rapid. Potrivit The Guardian, luptele au tăiat drumuri importante, iar liniile telefonice sunt căzute în unele zone.

Cele mai urgente nevoi sunt adăposturile de urgență, ajutoarele în numerar, hrana, apa potabilă, articolele de uz casnic, serviciile medicale și protecția pentru civili. El a adăugat că situația rămâne extrem de fluidă, cu schimbări rapide de teritoriu și cu temeri tot mai mari privind o nouă escaladare.

În ultimele zile, Houthi, gruparea susținută de Iran, au capturat o serie de localități de pe coasta vestică de la forțele aliniate guvernului yemenit recunoscut internațional, sprijinit de Arabia Saudită și de Statele Unite. Printre punctele pierdute se află și orașul-port Mocha, considerat strategic pe coasta Mării Roșii. Sute de persoane ar fi fost ucise, potrivit relatării, într-un moment în care mulți se tem de revenirea la războiul civil pe scară largă, care a ucis 150.000 de oameni și a împins alte sute de mii în pragul foametei.

Pentru familiile din zonă, ofensiva a însemnat o nouă fugă. Unele au plecat în grabă, cu puține bunuri, altele au rămas blocate lângă linia frontului, cu rezerve de hrană în scădere. Mohammed Khudairi, care a fugit spre o tabără de strămutați din apropierea zonei Khokha, a spus pentru The Guardian: „Este o catastrofă, iar atacurile continuă. Noi am reușit să plecăm, dar alții au rămas blocați acolo.”

De ce contează Bab al-Mandab

Prin controlul unor zone-cheie de pe coastă și al unor insule din larg, Houthi încearcă să ajungă cu prezență directă lângă strâmtoarea Bab al-Mandab. Pasajul are circa 20 de mile lățime, adică aproximativ 32 de kilometri și leagă Marea Roșie de Golful Aden, fiind esențial pentru traficul comercial și energetic dintre Asia și Europa, inclusiv pentru navele care merg spre Canalul Suez.

Dacă această trecere ar fi blocată, navele ar trebui să ocolească sudul Africii, ceea ce ar însemna rute mai lungi, costuri mai mari și întârzieri în lanțurile comerciale. Relatarea arată că tensiunile din Yemen au contribuit deja la urcarea petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, după săptămâni în care se tranzacționa mai aproape de 80 de dolari.

Pentru Europa, inclusiv pentru statele de la Marea Neagră, un nou șoc pe rutele maritime și pe piața petrolului se poate traduce în costuri mai mari de transport și presiune suplimentară asupra prețurilor la energie. Nu este un efect direct doar pentru statele din Golf, ci pentru întregul comerț care depinde de legătura dintre Asia și Mediterana.

ONU: Yemenul intră într-o fază mai periculoasă

Trimisul special al ONU pentru Yemen, Hans Grundberg, a avertizat într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate că țara intră „într-o nouă și mai periculoasă fază a războiului”. El a spus că reluarea confruntărilor de amploare pune capăt calmului relativ menținut în ultimii ani după armistițiul intermediat de ONU în 2022 și riscă să împingă din nou Yemenul într-un conflict prelungit, cu efecte regionale și globale.

Yemenul rămâne una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Cel mai recent raport umanitar al ONU, publicat luna trecută, avertiza că țara, cu o populație de 40 de milioane de oameni, se confruntă cu o agravare a malnutriției, iar aproximativ jumătate dintre locuitori suferă de insecuritate alimentară acută.

Conflictul din Yemen a fost alimentat ani la rând de rivalitatea dintre puteri regionale, în special Arabia Saudită, Iran și Emiratele Arabe Unite, care au susținut tabere diferite. După armistițiul din 2022, violențele nu au dispărut complet, dar actuala ofensivă este descrisă drept cea mai gravă escaladare de atunci. Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a ridicat și mai mult tensiunea în regiune.

Deocamdată, punctul-cheie este dacă luptele se opresc sau se extind spre o confruntare regională mai largă. Pentru România, miza nu ține de implicare directă în conflict, ci de efectele asupra energiei, comerțului maritim și stabilității unei rute care leagă piețele europene de Asia.