Un plan de 10 miliarde lei pentru IMM-uri. 11 programe de finanțare, pe masa Guvernului

Aproape 10 miliarde de lei. Aceasta este valoarea planului de finanțare ajuns pe masa Guvernului. Nu vorbim de o simplă cerere, ci de un program complex de relansare economică, structurat pe 11 piloni, care își propune să resusciteze sectorul firmelor mici și mijlocii. Inițiativa aparține Confederației patronale IMM România și vine ca un răspuns direct la presiunile fiscale și la costurile care pur și simplu sufocă mediul de afaceri. Miza? Uriașă, potrivit Adevărul.

Soluțiile nu au fost inventate peste noapte. Asta a explicat Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință de presă citată de Agerpres. Programele, spune el, „au apărut public, fiind asumate în diverse programe de guvernare, în campanii electorale, atunci când Guvernul a fost învestit sau când politicienii au prezentat mediului de afaceri propuneri de susţinere a acesteia”. Surprinzător sau nu, multe au rămas doar la stadiul de promisiune.

Garanții de 10 milioane lei și ajutoare de stat de 50 de milioane de euro

Patronatele au pus pe masă un pachet cu impact financiar serios. Banii sunt destinați atât capitalului de lucru, cât și investițiilor strategice. Cel mai cunoscut program este, de departe, IMM INVEST, care ar urma să ofere garanții de până la 90% pentru credite, având un plafon de zece milioane de lei pentru fiecare beneficiar. Se estimează că 50.000 de firme ar putea profita de această facilitate.

RecomandăriFinanțarea europeană pentru A8 și DX Suceava-Siret, blocată de contestații. 4,2 miliarde de euro în pericol.

Energia verde este o altă direcție cheie. Aici, programul IMM Prosumer propune granturi de maximum 200.000 de euro pentru firmele care vor să devină prosumatori, cu condiția unei contribuții proprii de 30%. Dar se merge și mai sus. Producție Green Energy vizează jucătorii mari, giganții, cu ajutoare de stat ce pot ajunge la 50 de milioane de euro pentru investiții greenfield în producția de panouri fotovoltaice, baterii sau turbine eoliene. Nici firmele cu experiență nu sunt uitate: pentru ele, programul SCALE-UP ar oferi ajutoare de până la 1.000.000 de euro, dacă au cel puțin 10 ani vechime și taxele la zi.

Revoluția start-up-urilor: 500 de firme noi finanțate în fiecare județ

O atenție specială este acordată antreprenoriatului la început de drum. Cea mai ambițioasă propunere? Start-Up Revolution. Acest program vizează finanțarea a 500 de start-up-uri în fiecare județ. Asta ar însemna, în total, cam 20.500 de afaceri noi în numai doi ani, toate prin credite garantate de stat.

Și studenții antreprenori sunt pe listă. Prin Student First Company, 1.000 de start-up-uri ar putea fi finanțate anual, fiecare cu subvenții de 50.000 de euro. O direcție modernă, aliniată la ce se întâmplă global, este Women In Tech, un program care ar sprijini anual 1.000 de IMM-uri din tehnologie conduse de femei, tot cu granturi de 50.000 de euro. Pentru afacerile care vor să crească, să se scaleze, se propune lansarea a cel puțin patru fonduri de tip equity prin România Scale Up Fund.

RecomandăriVestea care schimba planurile lui Elon Musk. Zborul rachetei de 15 miliarde a fost anulat

Vouchere pentru digitalizare și bani pentru a cuceri piețe externe

Programe specifice acoperă modernizarea și extinderea afacerilor. De exemplu, prin IMM Digital, 5.000 de microîntreprinderi ar putea primi anual vouchere de 5.000 de euro. Pentru ce? Pentru pachete de digitalizare. Gata cu scuzele pentru lipsa prezenței online.

Nici exportatorii nu au fost uitați. Programul Export România le-ar acorda granturi de 10.000 de euro unui număr de 2.000 de IMM-uri, bani care să le ajute să se pregătească pentru a intra pe piețe externe. Apoi, calificarea forței de muncă. Aici intervine România Profesională, un program bazat pe vouchere între 100 și 800 de euro pentru recalificarea angajaților, cu o țintă de 10.000 de persoane pe an.

Tăierea birocrației, o condiție esențială pentru succes

Dar banii nu sunt totul. Reprezentanții mediului de afaceri o spun clar: degeaba vin finanțările, dacă firmele se îneacă în hârtii și proceduri inutile. Planul include, deci, și măsuri care nu costă nimic bugetul de stat. Se cere, de pildă, ca orice lege care introduce o nouă obligație de raportare să elimine alte două. O idee simplă. Potențial uriaș. Se va aplica vreodată?

RecomandăriProgramul Rabla, pe masa premierului. Discuții despre finanțarea achizițiilor auto noi.

Pe lista de cerințe a patronatelor se mai află eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităților care colectează taxe și măsuri clare de combatere a concurenței neloiale. Aprobarea acestor măsuri este considerată o necesitate. De ce? Pentru a face față competiției tot mai dure de pe piața unică, mai ales că UE negociază acorduri de liber schimb cu blocuri economice precum Mercosur.

Iar contextul este tensionat. Conform confederației, pachetele fiscale recente au crescut costurile pentru 80% dintre firme. Peste asta, se adaugă o creștere anticipată a prețului energiei cu peste 60% și o inflație anuală ce bate la ușa pragului de 10%. Avertismentul patronatelor este direct: fără un sprijin real și predictibil, motorul economiei românești riscă pur și simplu să se gripeze.