Un studiu estimează că 26,8% din uscat ar putea fi deja conservat, aproape de ținta pentru 2030

Un studiu estimează că formele de conservare a biodiversității ar putea acoperi deja 26,8% din uscatul planetei, față de proporția de 18,5% consemnată în cele mai recente statistici oficiale. Diferența vine din terenuri înregistrate la nivel național, dar care lipsesc din evidențele internaționale.

Echipa internațională a pus împreună evidențele globale și datele naționale privind conservarea. Cercetarea, coordonată de Universitatea Kent din Marea Britanie, a apărut în revista Nature, potrivit Descopera.ro.

Estimarea privește uscatul. Angajamentul internațional, asumat de aproape toate statele lumii, vizează atât terenurile, cât și oceanele: conservarea unei proporții de 30% până în 2030. Scopul este oprirea pierderii biodiversității și inversarea acestui declin.

„Cu patru ani rămași până la termenul-limită, componenta terestră a obiectivului de 30% pare imposibil de atins. Analiza noastră sugerează că o suprafață mult mai mare de teren se află sub o formă de conservare decât se recunoaște în prezent”, a declarat Helen O’Neill, autoarea principală a studiului.

Evidențele naționale includ zone care așteaptă recunoașterea oficială

Cercetătorii cer autorităților să recunoască ariile de conservare existente care figurează numai în bazele naționale de date.

„Trebuie să depunem mult mai multe eforturi pentru a recunoaște oficial zonele de conservare existente, care în prezent sunt înregistrate doar în bazele de date naționale”, a declarat Bob Smith, directorul Institutului Durrell pentru Conservare și Ecologie, parte a Universității Kent.

Suprafața desemnată pentru conservare nu asigură singură protecția naturii

Pajiștile și zonele acoperite de arbuști rămân insuficient protejate, avertizează cercetătorii. Aceste habitate găzduiesc specii adaptate unor condiții specifice de mediu.

Heather Bingham, coautoare a studiului, a explicat cerințele privind administrarea și amplasarea ariilor conservate: „Conservarea a 30% din suprafața terestră și marină nu este suficientă în sine. Obiectivul prevede și ca aceste zone să fie administrate eficient, pentru rezultate pozitive asupra biodiversității, și să fie amplasate acolo unde pot avea cel mai mare impact”.

Bob Smith a mai declarat: „Extinderea suprafețelor aflate sub conservare va avea un impact redus dacă aceste zone nu sunt administrate eficient și echitabil”.

Cercetătorii precizează și alte condiții pentru aceste zone:

• Să existe legături între ele, astfel încât să nu rămână izolate.
• Să cuprindă o diversitate de ecosisteme.
• Să fie gestionate echitabil în raport cu comunitățile locale.