Uniunea Europeana aproba sanctiuni pentru colonistii israelieni. Ungaria a deblocat votul
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat luni un pachet de sancțiuni care vizează coloniștii israelieni violenți din Cisiordania, dar și membri ai grupării Hamas. Măsurile includ înghețarea activelor financiare și interdicții de călătorie în spațiul comunitar.
Schimbarea de pozitie a Ungariei
Decizia a fost posibilă abia acum, după o schimbare majoră la Budapesta. Noul premier maghiar Péter Magyar, învestit sâmbăta trecută, a semnalat că susține pachetele de sancțiuni cu sprijin larg, deblocând astfel o decizie ținută pe loc de fostul premier Viktor Orbán, care dorea să protejeze relațiile cu Israelul.
„Astăzi, am ajuns la un acord politic pentru a sancționa coloniștii extremiști israelieni și entitățile”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, jurnaliștilor după întâlnirea de la Bruxelles.
Și lucrurile nu se opresc aici. „Ieșim din blocajul politic care exista de mult timp. Violența și extremismul atrag consecințe”, a adăugat oficialul european.
Dar de ce a fost nevoie de includerea Hamas? E drept că unele state membre au cerut expres acest lucru pentru a-și da votul. Într-o postare pe rețeaua X de luni dimineață, Kallas a precizat că măsurile vor viza și membri ai Hamas, organizație deja desemnată teroristă de către UE.
Lista neagra si reactia dura a Israelului
Blocul comunitar a mai impus sancțiuni similare. În 2024, Consiliul a vizat cinci persoane și trei entități „responsabile pentru încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului împotriva palestinienilor din Cisiordania”. Pe listă se află și Moshe Sharvit, activ în Valea Iordanului. Despre el, documentele europene arată că „hărțuirea fizică și verbală împotriva acestor comunități a escaladat din octombrie 2023”.
Așa cum relatează Euronews într-o analiză publicată luni, tensiunile vin pe fondul a două luni de violențe continue în teritoriu.
Thameen Al-Kheetan, purtătorul de cuvânt al ONU pentru Drepturile Omului, a descris recent acțiunile Israelului drept o „extindere ilegală a coloniilor” și „anexarea unor mari părți din Cisiordania ocupată”. Până la urmă, Curtea Internațională de Justiție a catalogat „prezența continuă în Teritoriul Palestinian Ocupat” a statului Israel ca fiind „ilegală”. Israelul a modificat recent legile proprietății și planificării, mișcări care contravin acordurilor de pace de la Oslo semnate în 1993.
Răspunsul a venit imediat.
Gideon Sa’ar, ministrul israelian de externe, a reacționat luni și a numit demersul drept „arbitrar”. El a criticat sancționarea cetățenilor și entităților israeliene „din cauza opiniilor lor politice și fără niciun fundament”.
„Israelul a susținut, susține și va continua să susțină dreptul evreilor de a trăi în inima patriei noastre”, a scris Sa’ar. Oficialul a punctat ferm: „Niciun alt popor din lume nu are un drept documentat și de lungă durată asupra pământului său în felul în care poporul evreu îl are asupra Țării Israelului”.
Optiuni economice blocate in Consiliu
Dincolo de interdicțiile de călătorie, Bruxelles-ul caută și alte pârghii. Se iau în calcul interzicerea comerțului cu produse provenite din colonii sau impunerea unor tarife vamale uriașe pentru a face aceste importuri nerentabile.
Numai că adoptarea lor e complicată. Ele necesită unanimitate sau majoritate calificată în rândul statelor membre UE. Ce înseamnă asta concret pentru viitorul negocierilor? Faptul că fiecare decizie comercială majoră trebuie negociată la sânge, iar state precum România (care participă direct cu votul său în Consiliu) sunt prinse în acest proces decizional european complex privind Orientul Mijlociu.
Să fim serioși, părerile sunt extrem de împărțite la nivel diplomatic. Spania, Irlanda și Slovenia au cerut chiar suspendarea acordului de asociere cu Israelul sau sancționarea miniștrilor de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich.
Iar un consens total este deocamdată departe de realitate. Țări cu greutate în Blocul comunitar, precum Germania și Italia, rămân în continuare reticente și refuză să ofere sprijinul necesar pentru sancționarea directă a membrilor cabinetului israelian.
