Val de refuzuri in Germania 2000 de tineri spun NU armatei in doua luni
Dezbaterile privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Germania au generat o reacție neașteptată în rândul tinerilor. Numai în lunile ianuarie și februarie ale acestui an, aproximativ 2000 de persoane au depus cereri pentru a refuza încorporarea din motive de conștiință, continuând un trend ascendent care a început în 2022. Iar cifrele de anul trecut confirmă tendința: 3879 de astfel de cereri au fost înregistrate în 2025.
Greve școlare împotriva încorporării
Phil Werring este elev în clasa a 12-a la un liceu din Münster și purtător de cuvânt al unei inițiative care organizează „greve școlare împotriva stagiului militar” la nivel federal. La 18 ani, pe care îi împlinește anul acesta, este direct vizat de posibila reintroducere a armatei obligatorii. El nu vrea sub nicio formă să facă parte din Bundeswehr. „Mereu se afirmă că este vorba de apărare”, declară liceanul. „Dar eu nu văd nicio ameninţare şi de aceea nu am nici interesul să fac armata în cadrul Bundeswehr.”
Tânărul este convins că voluntariatul nu va acoperi necesarul armatei, care are nevoie de cel puțin 60.000 de soldați în plus în următorii ani. „Este doar o chestiune de timp până când stagiul militar obligatoriu va fi reintrodus”, crede el.
Chestionarul care a pus paie pe foc
Agitația din rândul tinerilor are legătură și cu o nouă lege. De la începutul anului, Bundeswehr trimite tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani un chestionar pe care sunt obligați să-l completeze. Una dintre întrebări este: „Aveţi în mod fundamental interesul să deveniţi soldat pe bază de voluntariat?”. Răspunsul se dă pe o scală de la zero („nu am interes”) la zece.
Numai că lucrurile nu se opresc aici. Chiar și cei care bifează zero interes nu scapă de procesul de recrutare. Vizita medicală la centrele Bundeswehr a devenit obligatorie pentru toți tinerii născuți înainte de 2008. Tinerele, în schimb, se pot duce doar voluntar, legea obligându-i doar pe bărbați să se prezinte la recrutare.
Un drept constituțional, reactivat de război
Legea Fundamentală a Germaniei, Constituția țării, prevede clar că nimeni nu poate fi silit să meargă sub arme împotriva conștiinței sale. Este o lecție învățată după două războaie mondiale și dictatura nazistă. Acest drept se aplică indiferent dacă serviciul militar este obligatoriu sau nu, fiind valabil atât pentru recruți, cât și pentru militarii activi sau rezerviști.
După suspendarea stagiului obligatoriu în 2011, numărul celor care au refuzat armata a scăzut dramatic. Dar totul s-a schimbat odată cu atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022. De atunci, numărul cererilor de refuz este într-o creștere constantă.
Nu e de ajuns să spui NU
Dar cum vine asta, să refuzi armata? Nu e chiar așa simplu. Procesul presupune pregătire și consiliere, oferită de organizații precum Societatea Germană pentru Pace (DFG-VK), care are peste 200 de centre în toată țara. Lothar Eberhardt, consilier la Berlin de aproape 50 de ani, explică importanța motivelor personale. Argumentele generale nu sunt de ajutor.
„Ce este conflictul de conştiinţă? Ce îl determină pe un om să spună nu războiului? Încerc să aflu asta de fiecare dată”, povestește Eberhardt, care a fost și el un obiector de conștiință. O discuție de consiliere poate dura și o oră și jumătate, iar la final, nu toate cererile sunt aprobate. Trebuie să-i convingi pe recrutori că motivele tale sunt reale și profunde.
Între timp, Phil Werring se gândește să facă pasul următor împreună cu prietenii săi. Plănuiește să depună cererea de refuz într-un mod cât mai vizibil. „Printr-o astfel de acţiune publică am putea arăta că nu avem interes pentru a fi trimişi la război”, a conchis el.
