Valentin Lazea contestă amenda Consiliului Concurenței pentru ROBOR
Valentin Lazea (economistul-șef al Băncii Naționale a României) contestă public decizia prin care Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei pentru coordonare în stabilirea indicelui ROBOR.
Consecința imediată este că validitatea celei mai mari sancțiuni date vreodată de autoritatea de concurență intră sub presiune tehnică. Valoarea totală a amenzii ajunge la 3,73 miliarde de lei, iar cea mai mare sumă a fost aplicată Băncii Transilvania, aproape 876 de milioane de lei. Restul sancțiunilor individuale pentru celelalte nouă bănci nu sunt detaliate.
Miza depășește conflictul instituțional
Miza depășește conflictul dintre două instituții. Intervenția BNR le oferă băncilor sancționate o linie de apărare în eventualele procese de contestare a deciziei. Cele 10 instituții vizate sunt Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit, BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.
Lazea susține că analiza Consiliului Concurenței pornește de la o confuzie între cotațiile ROBOR și tranzacțiile efective. Mai exact, autoritatea ar fi comparat ROBOR la trei luni, adică dobânda la care băncile sunt dispuse să se împrumute, cu media unor tranzacții pe termen foarte scurt.
Economistul-șef al BNR respinge și ideea unui interes economic al băncilor de a urca artificial indicele. Potrivit Forbes, argumentul său este că ROBOR și ROBID evoluează împreună, iar o dobândă mai mare ar ridica inclusiv costurile de finanțare pentru bănci.
„Nu există stimulent economic pentru manipulare”, a spus Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.
BNR acuză o eroare de metodă în calculul prejudiciului
BNR acuză și o eroare de metodă în calculul prejudiciului. Consiliul Concurenței ar fi extrapolat diferențe fără să țină cont de inflație, lichiditatea din sistem, politica monetară și poziția de trezorerie a băncilor. Aici este unul dintre punctele care pot cântări greu într-o dispută juridică, pentru că o amendă de 3,73 miliarde de lei stă și pe felul în care a fost construit calculul economic.
Un alt capăt al disputei privește schimbul de informații din timpul fixingului zilnic. BNR îl descrie ca pe un mecanism de piață care limitează fluctuațiile extreme ale ROBOR, nu ca pe o practică anticoncurențială.
Contextul explică de ce dosarul a devenit atât de sensibil. Ancheta Consiliului Concurenței a început în 2022, când ROBOR depășise pragul de 8%, pe fondul inflației ridicate și al majorării dobânzilor în regiune. Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR, acel nivel s-a văzut direct în rate mai mari, iar presiunea publică a fost urmată de investigația care a dus la amenzile istorice.
Unde se mută miza pentru clienții băncilor
Pentru cei care au credite sau urmăresc stabilitatea sectorului bancar, disputa nu schimbă de mâine contractele, dar schimbă terenul pe care se judecă dosarul. Dacă argumentele BNR câștigă greutate, centrul cazului nu mai este doar suspiciunea de coordonare între bănci, ci și dacă autoritatea de concurență a comparat indicatori diferiți și a calculat corect prejudiciul.
Asta înseamnă că următorul lucru relevant nu este reacția publică, ci forța argumentelor tehnice. Pe de o parte, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi unui grup de 10 bănci. Pe de altă parte, BNR spune că mecanismul ROBOR a fost interpretat greșit chiar în punctele sale esențiale. Pentru clienții afectați odinioară de ratele urcate odată cu ROBOR peste 8%, disputa rămâne una cu efect indirect: dacă sancțiunea rezistă sau nu, presiunea cade pe instituțiile statului, nu pe scadența lunară din contract.
Citește și:
