luni, 20 aprilie 2026 Ashburn6°CParțial noros

Caută în Jurnalul Național

Politică

Valentin Lazea (BNR) avertizează – datoria publică a României se apropie iar de 60%

Cristina Badea · 19 martie 2026 · Actualizat: 20:54
datorie publică

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, trage un semnal de alarmă dur privind starea economiei naționale, avertizând că datoria publică se apropie din nou de pragul critic de 60% din PIB. Oficialul BNR critică vehement discursul public actual, pe care îl consideră populist și complet deconectat de riscurile economice majore cu care se confruntă țara.

Populismul, în floare

Într-o intervenție la o dezbatere pe marginea unei lucrări a academicianului Daniel Dăianu, Lazea a taxat lipsa de responsabilitate din spațiul public. El susține că discuțiile se concentrează pe protejarea intereselor imediate, ignorând complet criza economică globală și obligațiile pe care România le are.

„Astăzi, când suntem înconjuraţi de valuri de populism care se revarsă spre noi din toată mass-media, din toate televiziunile şi aşa mai departe. Mai ales în condiţii de criză, când nimeni nu vrea să piardă absolut nimic, dar nimeni nu vrea să piardă absolut nimic, vedem că populismul este în floare. Ca şi când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca şi când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv”, a declarat Valentin Lazea.

BNR avertizează – circa 50% din datoria publică a României este în monedă străină
RecomandariBNR avertizează – circa 50% din datoria publică a României este în monedă străină

Două miliarde de euro pe lună

Iar avertismentele nu se opresc aici. Economistul-șef al BNR subliniază ritmul alarmant în care crește datoria externă, în timp ce agenda publică este ocupată cu subiecte minore. V-ați gândit vreodată cum arată o creștere a datoriei cu aproape 2 miliarde de euro în doar 30 de zile?

„Şi că n-am făcut nici măcar jumătate din drumul de corecţie bugetară pe care trebuie să-l facem şi noi deja ne gândim să facem paşi înapoi. Şi ca şi când nu s-ar vedea că datoria externă a României creşte cu două miliarde de euro pe lună. Atât a crescut în ianuarie, cu 1,9 miliarde de euro”, a continuat oficialul BNR.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Lazea a amintit că România a intrat în incapacitate de plată pe vremea lui Ceaușescu la o datorie totală de 11 miliarde de dolari. Acum, când datoria crește lunar cu sume colosale, se pare că „nu avem timp să discutăm de problema asta, ci avem timp să discutăm cum ne protejăm fiecare buzunarul lui, mic sau mare“.

BNR avertizează că datoria publică de 60% din PIB blochează ieftinirea carburanților
RecomandariBNR avertizează că datoria publică de 60% din PIB blochează ieftinirea carburanților

Cifrele oficiale confirmă tendința

Datele reci susțin avertismentul.

Cele mai recente cifre publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria guvernamentală a urcat, în decembrie 2025, la 1.138 miliarde lei, de la 1.121 miliarde de lei în noiembrie. Ca procent din PIB, datoria a crescut la 59,6% în decembrie, de la 58,7% în luna precedentă. E drept că în octombrie atinsese chiar pragul de 60%.

Jocul metodologiilor de calcul

Numai că lucrurile stau puțin diferit la o analiză mai atentă. De multă vreme, datoria publică este „jucată” de Finanțe la limita de 60% din PIB, folosindu-se de o particularitate tehnică. Pe bune, cum se întâmplă asta?

Ce s-ar întâmpla cu economia României, dacă ar ieși Călin Georgescu președinte, din estimările economistului BNR, Valentin Lazea?
RecomandariCe s-ar întâmpla cu economia României, dacă ar ieși Călin Georgescu președinte, din estimările economistului BNR, Valentin Lazea?

Totul ține de baza de calcul. Există două metodologii: calculul pe ESA (metodologia europeană) şi calculul pe cash, cea românească. Pe metodologia ESA, raportarea se face la PIB-ul din ultimele patru trimestre, ceea ce face ca, la anumite momente din an (cum ar fi raportarea din noiembrie), datoria să pară mai mare și să treacă de 60%. Ulterior, după ce apare și valoarea PIB-ului pe trimestrul al IV-lea, procentul din PIB scade, menținând artificial indicatorul sub pragul considerat periculos.