BNR avertizează că datoria publică de 60% din PIB blochează ieftinirea carburanților
Banca Națională a României trage un semnal de alarmă dur în privința prețului la pompă. Orice reducere a taxelor la carburanți riscă să agraveze deficitul bugetar, considerat principala vulnerabilitate a economiei românești, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. statul nu își permite să renunțe la banii din taxe.
Deficitul bugetar sau carburant mai ieftin?
Într-o intervenție tranșantă, oficialul BNR pune problema în termeni clari, fără ocolișuri. Alegerea este una singură, iar pentru economie, este cea rațională. „Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? A doua opțiune este singura rațională”, spune Rădulescu. Potrivit acestuia, carburantul este exact unul dintre domeniile unde o tăiere de taxe „ar face mai mult rău decât bine” întregii economii.
Efecte în lanț: inflație și scumpiri
Scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Iran, deja se simte puternic. „Prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni”, subliniază consilierul BNR. Iar de aici, totul se duce în sus. Urmează un val de scumpiri care va lovi direct în buzunarele românilor și va frâna economia. „Numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice”, avertizează Rădulescu.
Agricultura este printre cele mai expuse sectoare. V-ați gândit vreodată cum ajung alimentele pe masă? Costurile mai mari la combustibil, irigații și îngrășăminte amenință producția agricolă. „Lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult. si, din cauza problemelor de lichiditate, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce și la diminuarea producției”.
De ce România nu poate reduce taxele
Dar de ce nu poate face și România ce fac alte state europene, care au intervenit cu reduceri de taxe sau subvenții? Răspunsul este simplu și dureros, conform oficialului BNR. Guvernul a luat câteva măsuri minore (cum ar fi limitarea adaosului comercial), dar se ferește de tăieri de accize. „De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori!”
Pe bune, spațiul de manevră al statului este extrem de limitat din cauza problemelor financiare din trecut.
O datorie publică de 60% din PIB
Deficitul bugetar este descris drept „cea mai severă constrângere a economiei românești”. Cifrele sunt de-a dreptul șocante. Eugen Rădulescu prezintă o imagine sumbră a finanțelor publice. „Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB”, a precizat oficialul BNR.
Dobânzile sunt problema.
Și nu e vorba doar de cât de mult ne împrumutăm, ci și la ce costuri o facem. Aici lucrurile stau și mai prost. „Dobânzile plătite de România pentru o datorie de 60% din PIB sunt mai mari decât cele plătite de Franța, pentru o datorie de peste 120% din PIB”, a explicat consilierul.
Soluții temporare și acuzații politice
În acest peisaj, soluțiile pentru cetățeni sunt puține. Rădulescu recomandă o alternativă la mașina personală. „Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun (…) asta dacă majorarea cu 50-100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”. Totuși, dacă prețurile la nivel mondial vor continua să crească, guvernul ar putea fi forțat să intervină. „Dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori”.
Numai că, în final, Rădulescu anticipează și jocul politic care va urma, aruncând o săgeată către foștii guvernanți. „Aștept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitatea de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților”.
