Peste 200 de cazări turistice în clădiri cu risc seismic maxim, listate ilegal în București
Oricine rezervă o cazare de scurtă durată în București, prin platforme precum Airbnb sau Booking.com, poate ajunge, fără să știe, într-o clădire unde închirierea este interzisă prin lege din 2024. La sfârșitul lunii mai, o analiză a organizației Re:Rise a identificat cel puțin 207 proprietăți turistice listate ilegal în imobile încadrate la risc seismic maxim, cu o capacitate cumulată de peste 1.000 de vizitatori pe noapte.
Turiștii preiau, în practică, primul risc. Dintre cele 207 proprietăți identificate, 116 erau pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar 44 apăreau pe ambele platforme, toate în clădiri RS1, adică la cel mai înalt nivel de risc seismic. Bucureștiul are cel puțin 404 clădiri clasificate RS1 în care orice fel de închiriere este ilegală.
O cazare evaluată de analiză în zona Pieței Universității solicită aproximativ 100 de euro pe noapte și poate găzdui până la șase persoane. Încălcarea interdicției se sancționează cu amenzi între 1.000 și 2.000 de euro, așadar profitul rămâne la proprietar, iar riscul ajunge la turist. Un vizitator străin nici nu poate descifra avertismentul de pe bulina roșie a clădirii.
Detalii ascunse despre risc seismic
Doar două dintre anunțurile confirmate au menționat în descriere că se află într-un imobil cu risc seismic ridicat. Chiar și acele formulări încercau să diminueze pericolul. Un „superhost” de pe Airbnb are 25 de anunțuri, dintre care cel puțin șase sunt în clădiri considerate cu cel mai mare risc seismic.
Potrivit Theguardian, această situație continuă deși România a interzis, în 2024, închirierile pe termen scurt și lung în clădirile cu risc seismic ridicat. Primăria Capitalei a trimis aproximativ 3.000 de notificări către proprietarii de apartamente și clădiri aflate pe lista RS1, însă Poliția Locală face inspecții doar în urma plângerilor.
Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator Re:Rise, spune că organizația a încercat să convingă platformele să acționeze direct.
„Am încercat tot posibilul pentru a alerta platformele despre această problemă, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat acesta pentru The Guardian.
Același transfer de responsabilitate apare și între platforme și autorități. Bucureștiul a avut peste 2 milioane de vizitatori în 2025, mai mulți decât orice alt oraș din țară, potrivit Institutului Național de Statistică.
Impactul cutremurelor asupra capitalei
Bucureștiul este considerat cea mai vulnerabilă capitală din UE din punct de vedere seismic. Cutremurul din 1977 a ucis peste 1.500 de oameni, a rănit peste 10.000 și a dărâmat 32 de clădiri în mai puțin de un minut. De la adoptarea legislației privind consolidarea, în 1994, doar 35 de clădiri au fost consolidate în București.
O evaluare a riscurilor din 2022 a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență a estimat că un cutremur major ar putea avaria grav aproximativ 23.000 de clădiri din oraș, ucigând aproximativ 6.500 de persoane și lăsând alte 16.000 grav rănite.
Matei Sumbasacu indică explicit instituția care ar trebui să intervină prima.
„Statul ar putea merge direct la platforme și să le oblige să acționeze… Instituția principală responsabilă pentru oricine vizitează orașul este primăria. Trebuie să ai grijă de propria ogradă, dar ei au fugit mereu de această responsabilitate”, a precizat el pentru The Guardian.
Fără o intervenție sistematică, informarea cade acum pe umerii voluntarilor. Re:Rise a început să lipească abțibilduri cu un cod QR pe cutiile de chei montate în afara clădirilor RS1, astfel încât turiștii să poată afla riscul seismic al proprietății chiar înainte să intre în apartament.
Ana Todor, turistă care a rezervat cazări în clădiri RS1, descrie diferența dintre anunț și realitatea din teren.
„Când am ajuns acolo, clădirea arăta groaznic pe dinafară și nu mi-a dat un sentiment bun. Descrierile care minimizează pericolul sunt un plasture Hello Kitty pe o crăpătură adâncă”, a declarat ea pentru The Guardian.
Tot ea a adăugat că efectul nu se oprește la o simplă impresie neplăcută: „Cu cât am aflat mai multe de atunci, cu atât anxietatea mea a crescut. De fiecare dată când călătoresc la București acum, nu dorm bine deloc; sunt mereu încordată.”
Poziția platformelor de rezervări
Un purtător de cuvânt al Airbnb a declarat pentru The Guardian: „Siguranța este o prioritate pentru Airbnb și luăm în serios probleme ca aceasta. În prezent, investigăm pe baza informațiilor disponibile, astfel încât să putem lua măsurile corespunzătoare.”
În același timp, poziția oficială a Booking.com pasează responsabilitatea legală în sarcina proprietarilor. Un purtător de cuvânt a transmis pentru The Guardian: „Partenerii noștri de cazare ar trebui să se asigure că sunt conștienți de obligațiile lor și că acționează în conformitate cu toate legile locale, și avem un proces solid pus la punct pentru ca autoritățile să poată raporta orice anunțuri despre care ar putea avea îngrijorări.”
