Valurile de căldură recurente în capitala Indiei, New Delhi, ş-a pus amprenta asupra muncitoarei în construcții Mamta, în timp ce muncește și transpiră într-o zi de lucru obositoare de 12 ore.
„Dup-amiaza, situația este teribilă. Simți că ești într-un cuptor fierbinte”, a spus Mamta pentru Al Jazeera de la locul ei de lucru din zona Chhatarpur din Delhi. „Este foarte greu să lucrez într-o asemenea căldură… dar familia mea depinde de câștigurile mele.”
Departamentul meteorologic indian (IMD) a emis pe 22 mai avertismente de caniculă pentru New Delhi, precum și statele învecinate Uttar Pradesh și Haryana.
Temperaturile din anumite zone ale capitalei, care are o populație de peste 20 de milioane de locuitori, au depășit recent 45 de grade Celsius (113 grade Fahrenheit), făcând-o una dintre cele mai călduroase zile ale anului.
Potrivit IMD, 2023 a avut cea mai caldă februarie din 1901, cu o temperatură maximă de 29,5 C (85,1 F).
Mamta spune că căldura extremă o lasă obosită și duce la dureri de cap recurente (Rifat Fareed/Al Jazeera)
IMD a spus că temperaturile vor scădea pe măsură ce sunt așteptate averse de ploaie în zonele subsumate de caniculă și vor oferi o ușurare atât de necesară. Cu toate acestea, a avertizat că se așteaptă o vreme mai toridă în următoarele săptămâni și luni.
„India a fost întotdeauna o țară fierbinte, iar căldura extremă este o realitate”, a declarat Aditya Pillai de la Centrul de Cercetare Politică (CPR) pentru Al Jazeera.
„Dar numărul zilelor extrem de calde și al valurilor de căldură, care sunt zile caniculare consecutive, au crescut în toată țara”, a spus el, citând schimbările climatice și creșterea temperaturilor drept „motori mari” din spatele creșterii.
Un studiu publicat la începutul acestei luni a arătat că valurile de căldură în țările din Asia de Sud, inclusiv India, Bangladesh și Thailanda, au fost de 30 de ori mai probabile din cauza crizei climatice.
Probleme de sănătate
Pe lângă frustrarea și disconfortul de a lucra la temperaturi ridicate, valurile de căldură pot duce la probleme de sănătate și chiar la decese.
În aprilie, 13 persoane au murit din cauza unei insolații în statul Maharashtra, după ce aproximativ un milion de participanți au așteptat ore în șir la soare la o ceremonie de premiere. Din 2010, se estimează că 6.500 de persoane au murit din cauza bolilor legate de căldură.
Mamta, muncitorul în construcții, a spus că uneori se simte obosită și suferă dureri de cap recurente din cauza umidității.
Băieții se răcoresc cu o conductă de apă spartă într-o zi fierbinte de vară în New Delhi (Fișier: Anushree Fadnavis/Reuters)
Digambar Behera, un proeminent pneumolog din India, a spus că problemele comune legate de valurile de căldură includ deshidratarea, epuizarea și pierderea electroliților.
„Există și alte probleme, cum ar fi vătămarea rinichilor”, a spus el. „Oamenii care lucrează în aer liber ar trebui să ia măsuri, cum ar fi suficiente lichide și electroliți, cum ar fi glucoza, și să evite expunerea directă la soare”, a menționat el.
Behera a spus că în timpul valurilor de căldură, urgențele spitalicești legate de insolație și oboseală cresc, în special în rândul celor care suferă afecțiuni cronice și sunt cei mai vulnerabili.
„Sărac pedepsit”
Mamta, o mamă a doi copii, a spus că necazurile ei sunt explicate de faptul că soțul ei nu poate lucra la căldură din cauza problemelor de sănătate. „Nu pot să renunț la muncă… Lucrul în căldură este ca o tortură… dar oricât de cald este, trebuie să ies afară.”
Originară din statul nordic Uttar Pradesh, Mamta a spus că s-a mutat la New Delhi în căutarea unor salarii mai bune. În prezent, ea câștigă 5-6 USD pe zi.
Un alt rezident din Delhi, Mohammad Salim Khan, care lucrează 13 ore pe zi ca sudor, a mai spus că nu are de ales decât să continue să muncească în căldura potențial mortală.
„Fie că este cald sau rece, nu am opțiunea de a sta acasă”, a spus tatăl a trei copii, care câștigă 4-5 dolari zilnic.
Sudorul Mohammed Salim Khan la un șantier din New Delhi (Rifat Fareed/Al Jazeera)
Khan, în vârstă de 50 de ani, a spus că, în timp ce lucrul în aer liber este un efort plictisitor, că există puțină ușurare pentru el și acasă.
„Avem un răcitor de aer acasă, dar nu funcționează bine în condiții de umiditate ridicată. Nopțile sunt dificile și somnul este o luptă”, a adăugat el, menționând că casa lui nu are aer condiționat.
Sudorul locuiește într-un apartament degradat cu un dormitor din Seelampur – o localitate cu venituri mici, cu clădiri înguste din districtul Shahdara din nord-estul Delhi – împreună cu soția și cei trei copii.
„Numai săracii sunt cei mai pedepsiți în condiții meteorologice atât de extreme”, a spus Khan.
Creșterea temperaturilor globale
Aditi Mukherji, director pentru impactul schimbărilor climatice la Grupul Consultativ pentru Cercetarea Agricolă Internațională (CGIAR), a declarat, dacă nu există o reducere „drastica” a emisiilor de gaze cu efect de seră, valurile de căldură vor continua – afectând cel mai mult pe cei mai săraci din societate.
Ea a subliniat cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice care spunea că, pentru ca planeta să rămână într-o traiectorie de creștere a temperaturii globale de 1,5C (2,7F) până la sfârșitul secolului, emisiile de carbon trebuie să scadă cu 45 până la 50% până în 2030.
„Cu toate acestea, nu numai că emisiile nu scad, ci au crescut și la nivel global în ultimii doi ani, după o încetinire temporară din cauza COVID”, a spus Mukherji.
Acordul de la Paris din 2015, ratificat de peste 190 de state, a cerut o limită a creșterii temperaturii globale la 1,5 C pentru a limita efectele cele mai negative ale schimbărilor climatice.
Mukherji a spus că, deși multe orașe indiene aveau planuri de acțiune privind căldura, cercetările au arătat că acestea au fost în mare parte inadecvate sau nu au fost implementate corespunzător. O analiză a 37 de planuri federale și regionale de acțiune privind căldura realizată de CPR a constatat că multe aveau lacune grave, cele mai vulnerabile comunități fiind adesea lăsate în afara.
„Deoarece expunerea la căldură, în special la căldură și umiditate ridicate, poate provoca mortalitate și morbiditate ridicate, este extrem de important ca guvernele să acorde o atenție deosebită furnizării de ajutor populațiilor vulnerabile prin furnizarea de adăposturi termice”, a spus Mukherji.
„O mai bună planificare a orașului – cum ar fi plantarea mai multor copaci pentru a oferi umbră, în special în cartierele mai sărace, o infrastructură mai bună a locuințelor – va contribui, de asemenea, într-o mai bună adaptare la stresul termic.”
Sursa – www.aljazeera.com
