Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Vânzările de apartamente au scăzut cu 9% în primul semestru din 2026

Sorin Badea · 17 iulie 2026 · Actualizat: 18:22
vânzări apartamente, Vânzările de apartamente au scăzut cu 9% în primul semestru din 2026

Până acum, o scădere a tranzacțiilor trimitea de regulă semnalul unei piețe care se răcește și lasă loc pentru corecții de preț. În primul semestru din 2026, ruptura este alta: în România s-au vândut mai puține apartamente decât în semestrul I 2025, însă prețurile au continuat să crească, pe fondul unei oferte mai mici și al presiunilor fiscale.

Efectul imediat este un blocaj pentru cumpărătorii care așteptau ieftiniri. Vânzările de apartamente, adică unități individuale, au scăzut la nivel național cu 9% față de semestrul I 2025, echivalentul a aproape 7.000 de apartamente mai puțin vândute, conform prelucrării datelor publicate de Autoritatea de Cadastru. În București, reculul a fost de 1,7% față de aceeași perioadă din 2025, iar în șase județe scăderea a ajuns la cel puțin 25%: Argeș, Brăila, Caraș-Severin, Vrancea, Vaslui și Constanța.

Miza este accesibilitatea locuințelor. Pe de o parte, cumpărătorii sunt loviți de prețuri mari, de TVA-ul majorat și de eliminarea facilităților pentru achiziția primei locuințe, ceea ce a împins o parte din cerere spre piața apartamentelor vechi. Pe de altă parte, proprietarii și dezvoltatorii evită să reducă prețurile, pentru a-și proteja randamentul, iar piața se mișcă mai greu.

Oferta de locuințe a scăzut mai repede decât cererea

Aici se vede explicația principală pentru lipsa ieftinirilor. Potrivit BNR, în primul trimestru din 2026, oferta de proprietăți scoase la vânzare a scăzut cu aproape 25%, în timp ce interesul pentru cumpărarea unei locuințe s-a redus cu doar aproximativ 5% față de perioada de referință anterioară. Când oferta cade de cinci ori mai mult decât cererea, presiunea pe preț rămâne.

Petronel Solca, consultant imobiliar, a explicat pentru Libertatea de ce proprietarii aleg să nu coboare prețul. Cum relatează Libertatea, o parte dintre vânzători nu sunt forțați de o lipsă imediată de bani să închidă tranzacția.

„Mulți proprietari nu au o presiune financiară imediată pentru a vinde. Dacă nu primesc suma dorită, ei preferă să aștepte, iar apartamentul este retras din piață sau este scos la închiriere”

Același mecanism funcționează și la dezvoltatori. În loc să reducă prețul pe metru pătrat, aceștia încearcă să păstreze nivelul afișat și să mute competiția în zona beneficiilor oferite cumpărătorului.

„Ei nu vor să scadă prețul pe metru pătrat, ci vin cu facilități care să atragă clienții, de la un loc de parcare suplimentar până la arhitectura blocului, este o concurență în piață din acest punct de vedere”

Tranzacțiile au scăzut în majoritatea județelor

Tranzacțiile au scăzut în majoritatea județelor. Excepțiile au fost opt județe în care s-au înregistrat creșteri față de semestrul I 2025: Alba, Ialomița, Sibiu, Sălaj, Olt, Timiș, Maramureș și Ilfov. În rest, piața a mers în jos aproape pe toată linia, ceea ce arată că reculul nu este limitat la câteva orașe mari.

BNR descrie această combinație drept o temperare a activității de tranzacționare, nu o corecție de preț.

„Dezechilibrul dintre cerere și ofertă, coroborat cu modificările fiscale și contextul economic general, a condus la o temperare a activității de tranzacționare pe piața imobiliară rezidențială”

Radu Petrilă, director al unei agenții imobiliare din Iași, leagă reculul vânzărilor tocmai de costul fiscal mai mare și de prudența cumpărătorilor.

El a spus că „prețurile au crescut artificial din cauza creșterii TVA”, iar o parte dintre clienți nu s-au mai încadrat pentru un credit ipotecar. În același timp, incertitudinea economică îi face să analizeze mai mult și să amâne momentul achiziției.

BNR consideră piața imobiliară subevaluată

Un alt element important pentru cei care așteaptă o ieftinire rapidă este evaluarea BNR asupra pieței. Banca centrală apreciază că rezidențialul din România este încă subevaluat, adică prețurile locuințelor sunt sub nivelul pe care l-ar justifica economia, raportat la veniturile populației, costul creditării și nivelul chiriilor.

Raportul privind stabilitatea financiară al BNR notează și că prețurile proprietăților rezidențiale au avut o creștere anuală nominală peste media zonei euro și a Uniunii Europene, însă sub ritmurile de creștere din regiune. Iar Tudor Stoica, expert imobiliar cu experiență de peste 20 de ani, a arătat că evoluția din România urmează aceeași direcție europeană, fără semne vizibile de recul, în timp ce valoarea medie pe metru pătrat din țară rămâne sub media europeană.

Presiunea pe ofertă ar putea să se reducă abia mai târziu. În ultimele 12 luni au crescut atât volumul lucrărilor de construcții rezidențiale, cât și numărul autorizațiilor de construire, însă efectele unei eventuale majorări a ofertei se vor vedea în anii următori, odată cu finalizarea proiectelor.