Vecinii noștri trec la euro până în 2030. Anunțul care arată de ce România a rămas în urmă
Ungaria accelerează planurile de adoptare a monedei euro, stabilind un obiectiv clar pentru 2030, în timp ce România pare blocată de crize politice, un deficit bugetar scăpat de sub control și o inflație care a depășit din nou pragul de 10%.
Țara noastră riscă astfel să rămână singura națiune din regiune care nu face parte din zona economică europeană, după ce și Bulgaria a făcut pași concreți în această direcție.
Planul Budapestei. Obiectiv clar asumat de noua putere
Noul val politic de la Budapesta, condus de Péter Magyar și partidul său Tisza, a pus aderarea la euro în centrul programului de guvernare. Magyar a promis încă din campania electorală că va face acest pas odată ajuns la putere, iar acum planul prinde contur. Mai exact, viitorul ministru de finanțe, András Kármán, a confirmat că obiectivul poate deveni realitate în următorii ani. „Condițiile pentru adoptarea monedei euro ar putea fi îndeplinite până în 2030”, a declarat Kármán, potrivit Tvpworld.com. Acesta a explicat că introducerea monedei unice ar aduce beneficii imediate pentru economia maghiară. Adoptarea euro ar duce la reducerea dobânzilor la credite, atât pentru populație, cât și pentru companii, și ar tempera presiunile inflaționiste care au afectat puternic forintul și nivelul de trai în ultimii ani.
Banii europeni, cheia pentru stabilitate
Dar, înainte de a vorbi despre euro, prioritatea absolută a noului guvern de la Budapesta este deblocarea fondurilor europene înghețate de Comisia Europeană. Ungaria are un termen limită extrem de strâns, finalul lunii august, pentru a accesa o primă tranșă vitală de 10,4 miliarde de euro. Acești bani sunt considerați esențiali nu doar pentru investiții în infrastructură sau economie, ci și pentru a stabiliza bugetul de stat și a crea un climat de încredere pentru investitorii străini. Timpul presează, în condițiile în care țara a pierdut deja definitiv peste 2 miliarde de euro din cauza întârzierilor și a disputelor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.
Însă semnalele de după primele discuții sunt pozitive.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, a descris întâlnirile cu noul executiv maghiar ca fiind „extrem de constructive și pozitive”. Pentru a-și consolida poziția, Ungaria mizează și pe o relație mai strânsă cu Polonia condusă de premierul Donald Tusk, un aliat important în reluarea cooperării depline cu Uniunea Europeană.
România, blocată între deficit, inflație și jocuri politice
În contrast puternic, România pare mai departe ca oricând de adoptarea monedei euro. Analizele Băncii Naționale a României arată clar că acest pas este imposibil fără o stabilitate macroeconomică solidă, pe care țara noastră nu o are în prezent. BNR a transmis un mesaj tranșant, reiterând condițiile de bază: „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă”.
Cifrele actuale confirmă acest diagnostic dur.
Deficitul bugetar a explodat, depășind 8,7% din Produsul Intern Brut în 2025, adică aproape de trei ori mai mare decât ținta de 3% impusă de tratatele europene. Această gaură uriașă în buget arată că statul cheltuie mult mai mult decât încasează, o situație nesustenabilă pe termen lung. În același timp, inflația a revenit la un nivel de peste 10%, erodând puterea de cumpărare a românilor și complicând orice efort de stabilizare. Jocurile politice interne și lipsa reformelor structurale, blocate adesea din interese de partid, transformă aderarea la euro într-un simplu obiectiv pe hârtie, amânat constant de la un an la altul.
Mai mult, Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat în repetate rânduri că România trebuie să rezolve și problema decalajelor economice uriașe dintre regiuni înainte de a face pasul către moneda unică. O intrare prematură în zona euro ar putea agrava aceste diferențe, creând șocuri economice în zonele mai puțin dezvoltate, care nu ar putea face față competiției. În aceste condiții, obiectivul aderării la zona euro rămâne pentru România doar un „vis interzis”, în timp ce vecinii săi fac pași concreți în această direcție.
