Viktor Orbán de la disident anti-sovietic la aliatul lui Putin în UE

Transformarea lui Viktor Orbán dintr-un lider liberal anticomunist în principalul aliat al Kremlinului din Uniunea Europeană alimentează o criză de securitate majoră în Europa. Ascensiunea sa politică a început în 1989, odată cu destrămarea URSS, un moment care a însemnat și căderea regimurilor comuniste din țările est-europene.

De la disident anti-sovietic la putere

La acea vreme, Viktor Orbán era vocea unei generații care voia să rupă definitiv legăturile cu Moscova. La reînhumarea lui Imre Nagy, tânărul lider a cerut retragerea trupelor sovietice, într-un discurs care a rămas emblematic. El spunea răspicat: „Dacă credem în propria noastră forță, suntem capabili să punem capăt dictaturii comuniste. Dacă suntem suficient de hotărâți, putem obliga partidul de la putere să se supună alegerilor libere.”

Pentru martorii acelui moment, Orbán era imaginea unei Ungarii libere. O țară orientată spre Occident. Nimic nu sugera atunci că, peste ani, același lider va ajunge unul dintre cei mai controversați susținători ai unei apropieri de Rusia.

RecomandăriViktor Orban se teme că unitatea transatlantică este dezintegrată, motivul pentru care Ungaria ar putea fi atacată

Virajul spre un stat iliberal

Dar transformarea nu a fost bruscă, ci construită în timp. După ce a preluat controlul total asupra Fidesz, Orbán și-a eliminat treptat opoziția internă și a mutat partidul din zona liberală către un naționalism conservator tot mai rigid, pe modelul Rusiei. V-ați fi gândit vreodată la o asemenea schimbare?

Revenit la putere în 2010, liderul maghiar a rescris constituția, a redus influența instituțiilor independente și a slăbit presa, consolidându-și controlul asupra statului.

O dovadă clară a alegerii sale.

E drept că din acel moment, a fost limpede că Orbán a ales puterea în detrimentul valorilor democratice.

Punctul de cotitură: acordul cu Kremlinul

Punctul de cotitură a venit însă în 2014, când Budapesta a semnat un acord strategic cu Kremlinul pentru extinderea centralei nucleare Paks II. Din acel moment, apropierea de Vladimir Putin nu a mai fost doar economică, ci și ideologică. La scurt timp, Orbán a vorbit deschis despre construirea unui „stat iliberal”, inspirat inclusiv de modelul rusesc (o schimbare radicală, în contrast total cu pozițiile sale din trecut, când avertiza că Rusia nu poate fi de încredere).

Ungaria, „Calul troian” care divizează UE

Iar astăzi, în plin conflict între Europa și Rusia, cu un război pe care Putin îl duce de peste 4 ani în Ucraina, Viktor Orbán joacă un rol dublu, în favoarea Moscovei. De la blocarea unor decizii importante pentru sprijinul acordat Ucrainei până la menținerea unor relații apropiate cu Moscova, Budapesta a devenit un factor de tensiune în interiorul Uniunii Europene.

RecomandăriCare sunt ameninţările lui Viktor Orban în legătură cu migranții?

Fostul său coleg, Péter Molnár, vede în această evoluție rezultatul unei ambiții politice fără limite. „Orbán nu poate face Ungaria din nou mai mare. Dar poate crede că o poate face din nou mai măreață.”, a spus el. Aceeași idee este susținută și de jurnalistul Pál Dániel Rényi, care afirmă că liderul ungar este „fascinat de puterea în sine”, la fel cum este și Vladimir Putin.

În discursurile sale, Orbán continuă să prezinte Ungaria ca o țară asediată, mutând treptat ținta de la Moscova la Bruxelles. Încă din 2011 declara: „În 1848, nu ne-am lăsat dictați de Viena, iar în 1956, nu ne-am lăsat dictați de Moscova. Iar acum, nu ne vom lăsa dictați de Bruxelles sau de nicăieri.”

Numai că pentru tot mai mulți observatori europeni, realitatea este inversă: nu Bruxelles-ul amenință unitatea Europei, ci fracturile din interiorul ei. Iar rolul jucat de liderul de la Budapesta ridică o întrebare incomodă: cât de vulnerabilă este Uniunea Europeană atunci când unul dintre propriii lideri pare să servească, direct sau indirect, interesele Kremlinului?