Volodimir Zelenski a sosit la Bucuresti. Ce se intampla cu trupele americane din Romania

Președintele Ucrainei a sosit miercuri la București alături de soția sa pentru a participa la un format extins al summitului B9. Reuniunea de la Palatul Cotroceni aduce la aceeași masă lideri din 15 state și se concentrează pe alocarea de noi resurse militare, dar și pe extinderea capabilităților defensive pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Miza reuniunii de la Palatul Cotroceni

Volodimir Zelenski a aterizat în capitala României cu un mandat clar privind securitatea regională. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul de la Kiev a detaliat obiectivele vizitei sale, subliniind importanța participării țărilor din Europa de Nord la acest format diplomatic, într-un moment în care deciziile comune sunt esențiale.

„Am ajuns în România împreună cu Prima Doamnă. Summit-ul celor Nouă State de la București are loc aici astăzi, cu participarea țărilor din Europa de Nord. Întâlniri importante sunt planificate în marja summit-ului. Toți avem nevoie de decizii comune și de colaborare pentru ca securitatea să fie mai mare pentru toată lumea. Vom consolida resurse suplimentare pentru apărarea noastră.” – Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei

Dincolo de discuțiile strict militare, vizita are și o componentă academică și diplomatică. Olena Zelenska are programată o întâlnire cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României. Prima Doamnă a Ucrainei participă la semnarea unor memorandumuri oficiale care vizează aderarea universităților românești la Coaliția Globală a Studiilor Ucrainene.

Iar prezența internațională la București este una masivă și la nivelul diplomației americane. Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas G. DiNanno, reprezintă administrația de la Washington la acest eveniment. Oficialul a publicat o fotografie pe scara aeronavei la sosire, însoțită de un mesaj direct de salut pentru capitala României.

Axa de la Arctica la Marea Neagra

Discuțiile oficiale sunt co-prezidate de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Formatul B9 a fost lansat de cele două state în urmă cu 11 ani, iar liderul de la Varșovia a amintit că avertismentele de atunci privind întoarcerea gândirii imperiale în Europa s-au confirmat pe deplin.

„Nu suntem la o periferie, aici este un centru de gravitație al NATO de la Marea Neagră. Este necesară unitatea țărilor noastre, este acesta motivul pentru care urăm un cald bun venit partenerilor noștri nordici. Construim o zonă continuă de securitate de la Arctica și până la Marea Neagră.” – Karol Nawrocki, președintele Poloniei

Tema centrală a reuniunii poartă titlul „Delivering More for Transatlantic Security”. Liderul statului român a punctat că întâlnirea se desfășoară cu doar două luni înaintea summitului NATO de la Ankara. Obiectivul principal asumat de lideri este transformarea cheltuielilor dedicate apărării în capabilități concrete și dezvoltarea unei baze industriale militare transatlantice solide, care să poată susține efortul de apărare pe termen lung.

Sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova a fost reafirmat ca o prioritate absolută de către țările gazdă. Securitatea acestor două state este considerată vitală pentru siguranța întregii regiuni, motiv pentru care asistența oferită nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se transforme într-un ajutor eficient pe teren.

Baza de la Kogalniceanu si trupele SUA

Dar cum se traduce această strategie în cifre exacte pentru teritoriul național?

În prezent, aproximativ 1.500 de soldați americani sunt staționați în România, nivel atins după un episod operațional derulat în urmă cu o lună și jumătate. Infrastructura care îi găzduiește, baza militară de la Mihail Kogălniceanu, trece printr-un proces major de extindere, reprezentând o investiție etapizată în valoare de patru miliarde de euro care a început deja și se va desfășura în anii următori.

Pe baza datelor furnizate de Antena3, președintele României a declarat clar în cadrul conferinței de presă că statul își dorește o prezență cât mai numeroasă a militarilor americani. Decizia finală aparține strict Statelor Unite ale Americii, însă autoritățile de la București s-au arătat pregătite să acționeze ca o gazdă bună pentru trupele destinate apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Și Polonia se implică direct în dezvoltarea industriei de apărare regionale, consolidând parteneriatul strategic bilateral. Karol Nawrocki a dat asigurări că investițiile poloneze vor sprijini aliatul român, în special dacă se va dori dezvoltarea capacităților de producție pentru drone. Schimbul de experiență militară vizează direct acțiunile României la Marea Neagră corelate cu cele ale Poloniei la Marea Baltică.

Analiza frontului si refuzul pacii iluzorii

Liderii prezenți la Cotroceni au analizat și situația reală de pe frontul ucrainean, dincolo de retorica de la Moscova. Rapoartele interne invocate de președintele polonez indică faptul că Federația Rusă a pierdut de la începutul acestui an mai multe teritorii în zona frontului decât a reușit să ocupe. Mai mult, statisticile economice arată o scădere care ar putea transforma pacea într-un interes direct, chiar dacă nedeclarat, pentru Rusia.

„Pe ce a spus Vladimir Putin nu trebuie să luăm foarte în serios – vă aduc aminte că a spus și că nu invadează Ucraina. În anul 2026 poziția Ucrainei e mai bună decât în anii anteriori, chiar Zelenski a spus că pe teren Ucraina a câștigat mai mult decât a pierdut.” – Nicușor Dan, președintele României

Numai că războiul hibrid continuă pe multiple planuri, demonstrând lipsa unei dorințe reale de stabilitate din partea Kremlinului. În acest context, oficialii au discutat despre necesitatea independenței față de Federația Rusă, Polonia oferindu-și susținerea necondiționată pentru orice stat european care urmărește acest obiectiv strategic.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Palatul Cotroceni marți seară.

El a fost primit de cei doi șefi de stat co-președinți pentru a pregăti atât reuniunea curentă în format B9+, cât și viitorul summit decizional de la Ankara, unde se vor stabili liniile directoare ale Alianței pentru următorii ani.

Agenda oficiala a summitului istoric

Programul zilei la București este structurat cu precizie militară. După primirea oficială a șefilor de delegații la ora 10:30, sesiunea plenară de deschidere a început la ora 11:00 cu intervențiile liderilor din România și Polonia. După fotografia oficială de grup programată la 14:20 și dejunul de lucru, concluziile finale sunt prezentate într-o conferință de presă comună la ora 17:00, unde Volodimir Zelenski va avea o intervenție cheie.

O întrebare lansată de un jurnalist polonez a adus în discuție stabilitatea guvernării de la București în acest context internațional complicat. Președintele Nicușor Dan a exclus ferm scenariul unor alegeri anticipate, explicând tehnic că mecanismul prevăzut de Constituția României este complicat și nu a fost utilizat niciodată după 1989. Cert e că liderul statului a garantat rezolvarea rapidă a crizei politice interne, asigurând partenerii că nu există niciun risc de abatere de la direcția pro-occidentală a țării.

Lista participanților confirmă greutatea diplomatică a evenimentului găzduit de România. La masa discuțiilor se află președinții din Lituania (Gitanas Nausėda), Estonia (Alar Karis), Cehia (Petr Pavel), Letonia (Edgars Rinkēvičs), Slovacia (Peter Pellegrini) și Finlanda (Alexander Stubb). Lor li se alătură decidenți guvernamentali importanți, precum prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, ministrul Apărării din Suedia, Pål Jonson, și ministrul Afacerilor Externe din Norvegia, Espen Barth Eide. Formatul extins subliniază o schimbare de optică la nivel european: securitatea flancului estic nu mai este doar problema statelor de graniță, ci a devenit o prioritate asumată direct de țările nordice și de întregul bloc euroatlantic.