Xi Jinping cere deschiderea Strâmtorii Ormuz și critică legea junglei
Președintele chinez Xi Jinping a cerut luni, într-o convorbire telefonică cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, ca Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă. Liderul de la Beijing a avertizat că regiunea nu trebuie să devină o arenă guvernată de „legea junglei”. Apelul vine în contextul unei crize maritime majore declanșate în februarie 2026 între SUA și Iran.
Discuția a avut loc pe fondul blocadei navale impuse de Washington porturilor iraniene.
Beijingul acuză o acțiune iresponsabilă a SUA
Potrivit postului de radio de stat chinez, Xi a subliniat că libera trecere prin Strâmtoarea Ormuz „trebuie menținută” pentru a proteja securitatea energetică globală și rutele comerciale. Acesta a avertizat împotriva oricărei acțiuni care ar putea destabiliza Golful, afirmând că stabilitatea este în interesul întregii comunități internaționale. Mai exact, Beijingul a criticat oficial blocada porturilor iraniene impusă de administrația Trump, numind-o o acțiune „periculoasă și iresponsabilă” care subminează armistițiul fragil.
În ciuda tensiunilor, nave chineze aflate sub sancțiuni au continuat să tranziteze strâmtoarea. Acestea au sfidat avertismentele SUA pentru a asigura fluxul de energie necesar economiei chineze.
În timpul convorbirii, Xi Jinping a lăudat și eforturile Riadului de a menține dialogul regional. Arabia Saudită a anunțat recent că a finalizat reparațiile la conducta sa strategică est-vest, care fusese atacată anterior de forțele iraniene.
Tensiuni maxime în Golf: SUA au sechestrat o navă iraniană
Situația din teren rămâne extrem de volatilă. Sâmbătă, 18 aprilie, peste 20 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea, marcând cel mai mare număr de tranzite de la începutul lunii martie. Însă, luni, Statele Unite au interceptat și sechestrat o navă cargo sub pavilion iranian care venea din China, acuzând-o de încălcarea blocadei.
Acțiunile militare și incertitudinea au menținut cotațiile globale ale petrolului la un nivel ridicat. Prețul stagnează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril din cauza temerilor legate de o escaladare directă între marile puteri care operează în zonă.
