Zece ani de Bac mai ușor la Matematică, acuză Georgeta Mirică. Ce s-a schimbat după pandemia de COVID-19

Georgeta Mirică, profesoară de Matematică ieșită la pensie după anul școlar 2024-2025, susține că proba de Matematică de la Bacalaureat a devenit vizibil mai ușoară în ultimii zece ani și că, după pandemia de COVID-19, examenul a rămas în practică sub nivelul cerut înainte de 2020, chiar dacă oficial s-a revenit la programa completă.

În practică, acuzația nu vizează doar conținutul subiectelor, ci și felul în care sunt acordate punctele. Pentru familii, pentru profesori și pentru universități, asta schimbă miza diplomei: dacă examenul nu mai separă un elev bine pregătit de unul care stăpânește doar tipare repetitive, Bacalaureatul își pierde funcția de selecție, nu doar de certificare.

Profesoara spune că schimbarea reală a venit după excepțiile din pandemie

Potrivit cronologiei oficiale a programei, prima aplicare practică a noii structuri a venit în 2015. Între 2016 și 2019, structura și conținutul nu au avut modificări majore, ceea ce, în evaluarea profesoarei, oferea elevilor un reper stabil. Apoi a venit anul 2020, când pandemia a mutat Bacalaureatul în sesiunea de toamnă și au fost introduse excepții temporare care au eliminat capitole întregi din programa de bază din 2014.

Excepțiile au continuat și în 2021, cu o ajustare pentru anumite specializări pedagogice, dar fără schimbarea structurii probei. În 2022, aceste derogări au fost ridicate treptat, iar din 2023 Ministerul Educației a anunțat, prin ministrul Sorin Cîmpeanu, revenirea oficială la programele complete de dinainte de pandemie, în baza ordinului 5242/2022. Anii 2024 și 2025 nu au adus modificări legislative majore, iar Ordinul 6156 din 31.08.2023 confirmă că programele pentru Bacalaureatul la Matematică au rămas cele din 2014.

Numai că Georgeta Mirică afirmă că revenirea a rămas mai mult formală. Chiar dacă textele oficiale sunt aceleași ca înainte de pandemie, nivelul cerut în subiecte ar fi coborât, iar baremele ar fi fost lărgite.

„Pandemia a fost un dezastru, asta e clar. Dar ce au făcut domnii de la minister? Au scos din programă exact capitolele care separau elevii silitori de restul. Și atunci ce-a ieșit? Un Bacalaureat de mântuială.”

Miza nu este doar nota, ci utilitatea diplomei după liceu

Problema ridicată de fosta profesoară are o consecință care trece dincolo de sala de examen. Dacă subiectele sunt construite astfel încât să nu scadă rata de promovabilitate, iar punctajul se obține și pe rezolvări aproximative, diploma de Bacalaureat riscă să valoreze mai puțin decât în generațiile anterioare.

Pentru elevi, efectul imediat este demotivarea. Dacă examenul poate fi trecut cu exerciții standard și cu recunoașterea unor șabloane, presiunea de a aprofunda matematica scade. Pentru profesori, apare o alegere dificilă: predau la un nivel mai ridicat și riscă reproșul că insistă pe conținut care „nu intră la bac”, sau coboară ștacheta și acceptă că școala livrează mai puțin decât ar trebui.

Iar pentru facultăți și pentru angajatori, implicația este mai greu de corectat ulterior. Un examen național mai puțin exigent poate trimite mai departe absolvenți care au diploma, dar nu și baza de lucru pe care o presupune aceasta, fie pentru studii universitare, fie pentru specializări tehnice.

Critica vizează subiectele repetitive și baremele mai permisive

În evaluarea profesoarei, schimbarea se vede în tipul de exerciții care se repetă. Conform Adevarul, Georgeta Mirică spune că după revenirea oficială la programa completă nu au reapărut în forță capitolele care făceau diferența între niveluri de pregătire, iar examenul ar fi rămas calibrat astfel încât să nu producă un eșec statistic.

„Teoretic, din 2023 s-a revenit la programa completă. Domnul Cîmpeanu zicea «revenim la normalitate». Dar în practică? Subiectele sunt făcute parcă să nu supere pe nimeni. Se repetă an de an aceleași tipuri de exerciții: matrice simple, funcții liniare, probabilități banale. Unde e algebra abstractă? Unde sunt polinoamele cu rădăcini complexe? Le e frică să nu iasă promovabilitatea mică. Așa că ne trezim cu un bacalaureat care nu mai selectează nimic.”

Comparativ cu perioada 2016-2019, pe care o descrie ca fiind relativ stabilă, profesoara susține că examenul de acum cere mai puțină muncă reală pentru note similare. Ea dă și un reper concret de comparație, unul pe care îl înțeleg rapid părinții și elevii: nota 7.

„Ce să mai vorbim de barem? S-a lărgit ca să intre orice răspuns. Acum primești punctaj și dacă intuiești răspunsul. Uite care e realitatea: în 2015, un 7 la Matematică însemna că știi bine. Acum elevii nu mai sunt motivați să învețe Matematică serioasă pentru că știu că Bacalaureatul e, practic, o formalitate. Noi, profesorii, suntem puși între ciocan și nicovală, dacă predăm mai greu, elevii se plâng că «nu intră la bac». Dacă predăm ușor, ne batem joc de meseria de profesor și nu-i învățăm nimic. Dar vina nu e a noastră sau a elevilor, e a sistemului educațional.”

Lipsește deocamdată un răspuns oficial și lipsesc date comparative publice

Din informațiile disponibile până acum, nu a fost prezentat un punct de vedere oficial al Ministerului Educației cu privire la acuzația de simplificare deliberată a examenului. Nu au fost indicate nici statistici comparative sau studii publice care să măsoare, pe aceeași scară, dificultatea subiectelor de Bacalaureat la Matematică din ultimii zece ani.

Dar tocmai aici este nodul problemei. Fără o evaluare comparabilă a subiectelor și a baremelor, dezbaterea rămâne între percepția profesorilor din teren și forma oficială a programei. Iar programa, singură, nu spune totul: două examene pot avea aceeași bază legală, dar niveluri foarte diferite de exigență.

Și un detaliu din cronologia ultimilor ani apasă exact pe această diferență: din 2023 încoace, documentele arată revenirea la normalitatea de dinainte de pandemie, însă critica formulată de Georgeta Mirică este că normalitatea nu s-a întors și în subiecte, nici în barem, deși programele de examen au rămas cele din 2014 până în 2025.