Zeci de state cer bani de urgenta. Ce se întâmplă la Banca Mondiala
Zeci de state se află într-o cursă contracronometru pentru a obține linii de finanțare rapidă. Un document intern arată că 27 de țări au luat măsuri pentru a institui instrumente de criză care să le permită accesul imediat la fondurile Băncii Mondiale, acțiune declanșată imediat după începerea războiului din Iran.
De ce se grăbesc guvernele să acceseze acești bani? Miza reală depășește granițele Orientului Mijlociu și lovește direct în lanțurile globale de aprovizionare. Războiul și perturbarea piețelor energetice au blocat livrările vitale de îngrășăminte către țările în curs de dezvoltare. Iar această undă de șoc ajunge inevitabil și în România, unde scumpirea inputurilor agricole pe piețele internaționale se traduce, în doar câteva luni, prin prețuri mai mari la raft pentru alimentele de bază. Până la urmă, securitatea alimentară a devenit o armă geopolitică majoră.
Cifrele crizei și reacția instituțiilor
Pe fondul acestor tensiuni internaționale, instituțiile de la Washington încearcă să adapteze mecanismele de sprijin. Așa cum semnalează Mediafax într-o analiză publicată recent, trei țări au aprobat deja noi instrumente de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, din 28 februarie, în timp ce restul finalizează abia acum procedurile birocratice. Oficialii din Kenya și Irak au confirmat public că solicită sprijin financiar rapid pentru a face față consecințelor războiului. Situația este diferită de la un stat la altul. Kenya este lovită puternic de creșterea prețurilor la combustibil, în timp ce Irakul se confruntă cu o scădere masivă a veniturilor din petrol.
RecomandariDecizie de urgență privind companiile de stat. Ce se întâmplă cu banii din PNRR până în augustÎntre timp, fostul director al Băncii Mondiale a lansat un avertisment clar legat de politicile de stocare la nivel global.
„China ar trebui să înceteze să mai acumuleze stocuri de alimente și îngrășăminte.” – Fost director, Banca Mondială
Dar lucrurile nu se opresc aici.
RecomandariAnunț de urgență făcut de Ilie Bolojan. Zeci de familii rămase fără case primesc bani de la GuvernCâți bani sunt cu adevărat pe masă
Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă de anul trecut, când 54 de state au aderat la Opțiunea de răspuns rapid. Acest mecanism specific permite țărilor să utilizeze până la 10% din finanțarea lor neplătită în caz de urgență. Președintele Băncii Mondiale a explicat volumul fondurilor disponibile în luna aprilie.
„Setul de instrumente de criză al băncii va permite țărilor să utilizeze finanțarea contingentă prestabilită, soldurile proiectelor existente și instrumentele cu plată rapidă pentru a accesa o sumă estimată între 20 și 25 de miliarde de dolari.” – Ajay Banga, Președinte Banca Mondială
El a adăugat că instituția ar putea să-și reorienteze o parte din portofoliu pentru a atinge un total de 60 de miliarde de dolari în șase luni. Pe termen lung, modificările structurale ar putea duce totalul la aproximativ 100 de miliarde de dolari. În același timp, șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) anticipa o cerere masivă din partea statelor vulnerabile.
„Se așteaptă ca până la o duzină de țări să solicite între 20 și 50 de miliarde de dolari în asistență pe termen scurt de la creditorul global.” – Kristalina Georgieva, Șefa FMI
Și totuși, se înghesuie cu adevărat guvernele să ia acești bani? Deși liniile de credit sunt teoretic deschise, surse familiare cu problema indică faptul că au fost înregistrate puține cereri oficiale. Rămâne de urmărit dacă viitoarele reuniuni de primăvară de la Washington vor debloca aceste fonduri sau dacă guvernele preferă să aștepte o stabilizare naturală a piețelor energetice înainte de a se îndatora suplimentar.
RecomandariFilmul lui Mungiu reaprinde disputa despre copiii românilor. Ce se întâmplă acum în statele nordice
