Zelenski avertizează că Rusia vrea să atragă din nou Belarusul în război
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a tras vineri un semnal de alarmă, afirmând că Rusia pregătește o nouă încercare de a atrage direct Belarusul în războiul care a intrat deja în al patrulea an. Liderul de la Kiev a precizat că avertismentul său se bazează pe date concrete primite de la serviciile de informații, care au detectat activități militare îngrijorătoare la granița dintre Belarus și Ucraina.
Ca urmare, Kievul a transmis deja un avertisment ferm conducerii de la Minsk.
Pregătiri militare la frontiera belarusă
Informațiile obținute de spionajul ucrainean descriu o mobilizare de infrastructură militară pe teritoriul belarus. Volodimir Zelenski a detaliat aceste mișcări într-o postare publică. „Conform serviciilor de informaţii, construcţia de drumuri în zonele care duc spre Ucraina şi stabilirea de poziţii de artilerie au loc în zona de frontieră belarusă”, a scris președintele Ucrainean. El a adăugat că, pentru Kiev, intențiile Moscovei sunt clare: „Credem că Rusia va încerca din nou să implice Belarus în războiul său”.
În acest context, Zelenski a anunțat că a emis instrucțiuni clare pentru a avertiza oficialii de la Minsk cu privire la „disponibilitatea Ucrainei de a-şi apăra teritoriul şi independenţa”. Liderul ucrainean leagă aceste pregătiri de o strategie mai amplă a Moscovei. El susține că Rusia „încearcă… să efectueze o regrupare a forţelor, cel mai probabil pentru a compensa o lipsă de personal”. Această nevoie de trupe ar explica, în viziunea sa, intensificarea bruscă a activității militare rusești pe teritoriul aliatului său. „În acest sens, devine mai clar de ce forţele armate şi-au intensificat activitatea pe teritoriul Belarusului”, a concluzionat Zelenski, care, potrivit agenției Reuters, nu a furnizat public alte dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.
Poziția ambiguă a lui Lukașenko
Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului și unul dintre cei mai vechi și apropiați aliați ai lui Vladimir Putin, a avut un rol esențial încă din primele zile ale conflictului. El a permis armatei ruse să folosească teritoriul țării sale ca o platformă strategică pentru lansarea invaziei din februarie 2022 asupra Ucrainei.
Dar, în ciuda acestui sprijin logistic, liderul autoritar de la Minsk, aflat la putere neîntrerupt din 1994, a insistat în mod repetat că nu are nicio intenție de a trimite soldați belaruși să lupte în Ucraina.
Această poziție publică este însă contrazisă de acțiunile sale pe plan militar. Belarus a fost de acord să găzduiască pe teritoriul său armament rusesc de mare importanță strategică. Este vorba despre arme nucleare tactice, a căror prezență a stârnit îngrijorare în rândul statelor vecine, dar și despre rachetele hipersonice Oreșnik, una dintre cele mai noi tehnologii din arsenalul Moscovei. Amplasarea acestor arme este cu atât mai problematică cu cât Belarus se învecinează direct cu trei țări membre ale Alianței Nord-Atlantice: Polonia, Lituania și Letonia.
Pe plan diplomatic, regimul lui Lukașenko este izolat și vizat de sancțiuni occidentale dure, atât pentru complicitatea sa în războiul din Ucraina, cât și pentru acuzațiile de încălcare a drepturilor omului pe plan intern. totusi, Statele Unite au încercat recent o deschidere față de Minsk, depunând eforturi pentru a asigura eliberarea deținuților politici. Aceste eforturi au dus la eliberarea a 250 de persoane luna trecută. În schimbul acestui gest, autoritățile americane au fost de acord să renunțe la o parte din sancțiuni, însă au transmis un mesaj fără echivoc conducerii belaruse: orice nouă formă de sprijin pentru Rusia sau de eludare a sancțiunilor va atrage consecințe.
