Zelenski cere SUA sprijin urgent după 729 de drone. Scutul european, vulnerabil.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat marți sprijin suplimentar urgent din partea Statelor Unite, după ce Rusia a lansat unul dintre cele mai mortale atacuri din ultimele luni. Bilanțul tragic indică cel puțin 18 persoane ucise și zeci de răniți, în urma unui baraj aerian masiv format din 656 de drone de atac și 73 de rachete de diferite tipuri care au lovit infrastructura civilă.

https://x.com/ZelenskyyUa/status/2061710055691391060

https://x.com/MVS_UA/status/2061784657562063219

RecomandăriRomânia a cerut NATO sprijin militar direct. Bucureștiul solicită sisteme antiaeriene după incidentul dronelor.

https://x.com/DTEK_Group/status/2061696735877963879

Iar miza acestui asalt depășește cu mult granițele Ucrainei, vizând direct capacitatea militară a Occidentului de a susține un război de uzură pe termen lung. Când stocurile americane de rachete destinate sistemelor Patriot riscă să se epuizeze, întreaga arhitectură de securitate de pe flancul estic al NATO devine vulnerabilă, un detaliu strategic care privește direct și România, țară care operează aceleași sisteme de apărare antiaeriană. E drept că atenția diplomatică se mută adesea spre negocieri teoretice, dar pe teren realitatea este dictată strict de logistică și de ritmul în care fabricile de armament pot livra interceptoare.

Dar cum s-a ajuns la această escaladare majoră? Președintele rus Vladimir Putin promisese o ripostă dură, acuzând Kievul că a lovit un cămin studențesc într-o zonă controlată de ruși din estul Ucrainei pe 22 mai. Numai că armata ucraineană a precizat clar că ținta lovită a fost, de fapt, o unitate de elită pentru comanda dronelor. Mai mult, ambasadorul Ucrainei la ONU a respins acuzațiile Moscovei referitoare la cămin, numindu-le o poveste falsă și o narațiune de propagandă expusă în fața Consiliului de Securitate.

RecomandăriPericol uriaș la granița României. Ce i-a cerut Zelenski lui Trump de urgență

Bilanțul asediului și infrastructura distrusă

Cifrele acestui asediu arată dimensiunea dezastrului.

Potrivit datelor agregate într-o analiză publicată recent de Time, loviturile au vizat în principal capitala Kiev (unde bilanțul indică șase morți și peste 70 de răniți) și orașul central-estic Dnipro, unde autoritățile regionale au raportat 12 decese și peste 30 de persoane rănite. Zeci de clădiri rezidențiale au fost avariate. Și rețeaua energetică a suferit o lovitură severă, cu 140.000 de locuitori din capitală lăsați temporar fără curent electric de către compania DTEK, deși alimentarea a fost ulterior restabilită pentru majoritatea consumatorilor.

„Europa are nevoie de propria apărare antibalistică pentru ca acest război să poată fi, în sfârșit, încheiat. Asistența din partea Statelor Unite în furnizarea de rachete pentru sistemele Patriot este absolut necesară.” – Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei

În nord-estul regiunii Harkov, o facilitate cheie a companiei petroliere și de gaze Naftogaz a fost lovită în plin, afectând capacitatea de producție și distribuție din zonă.

„Aceasta este o tactică deliberată de teroare. Așa încearcă forțele ruse să provoace daune maxime nu doar infrastructurii, ci și oamenilor care salvează, repară și reconstruiesc.” – Sergii Koretskyi, CEO Naftogaz Group

Războiul resurselor și deficitul de producție militară

Până la urmă, conflictul se transformă într-o cursă contra cronometru a resurselor industriale. Kievul nu a rămas pasiv și a vizat marți rafinăria de petrol Ilsky din regiunea sudică rusă Krasnodar, provocând un incendiu care a fost ulterior stins. Oficialii ucraineni argumentează că aceste atacuri nu sunt menite doar să lovească ținte de pe câmpul de luptă, ci să perturbe capacitatea de finanțare a războiului de către Moscova, facilitățile petroliere fiind centrale pentru economia de export a Rusiei.

RecomandăriZelenski recunoaște blocajul discuțiilor cu SUA pentru sisteme anti-balistice. Kievul caută sprijin european.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a cerut aliaților pași concreți, explicând că eforturile de pace vor avea succes doar atunci când sunt susținute de o presiune reală asupra Moscovei, solicitând sancțiuni mai dure și sprijin militar extins.

Însă problema critică rămâne la Washington. Zelenski a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump și membrilor Congresului, cerând sisteme suplimentare de apărare antiaeriană. Liderul de la Kiev a avertizat tranșant că Statele Unite nu produc suficiente rachete antibalistice, fapt ce ar putea declanșa o criză în diferite părți ale lumii, exact în momentul în care Rusia își accelerează propria producție internă de armament.

Cum va răspunde noua administrație de la Washington în fața acestui deficit de producție militară? Decizia privind alocarea fondurilor și fabricarea noilor interceptoare Patriot se va lua în lunile următoare la nivelul Congresului american, iar de rapiditatea acestui răspuns depinde nu doar supraviețuirea infrastructurii ucrainene, ci și stabilitatea întregului flanc estic pe termen mediu.