Zero decese în Anglia la femeile de 20-24 de ani vaccinate HPV. Ce arată studiul publicat în The Lancet

Un studiu publicat în revista medicală „The Lancet”, realizat de cercetători de la Queen Mary University of London, arată că în Anglia nu a mai fost înregistrat niciun deces provocat de cancerul de col uterin între 2020 și 2024 la femeile cu vârste între 20 și 24 de ani vaccinate împotriva HPV între 12 și 18 ani. Rezultatul vine după aproape două decenii de program național de vaccinare introdus în școli.

Concret, în aceeași grupă de vârstă, decesele provocate de cancerul de col uterin scăzuseră deja cu 80% în perioada 2015-2019, iar pasul următor a fost coborârea la zero în intervalul 2020-2024. Față de reducerea anterioară de 80%, trecerea la nicio moarte raportată indică un efect protector aproape complet în rândul cohortelor vaccinate la timp, adică în adolescență.

Miza depășește cazul britanic. Pentru sistemele publice de sănătate, o astfel de evoluție înseamnă mai puține cancere tratate târziu, mai puține intervenții costisitoare și mai puține decese într-o boală care poate fi prevenită. Pentru România, unde vaccinarea HPV a avut ani la rând o acoperire redusă și unde cancerul de col uterin rămâne printre cele mai apăsătoare probleme de sănătate publică din Uniunea Europeană, mesajul practic este simplu: momentul vaccinării contează, iar investiția în vaccin și screening nu se vede într-o lună, ci în generațiile care ajung la 20-30 de ani.

Anglia a obținut rezultatul după un program școlar întins pe aproape 20 de ani

Datele publicate arată că programele naționale de vaccinare HPV lansate la mijlocul anilor 2000 în țările cu venituri mari au redus puternic cazurile de cancer de col uterin. În Anglia, programul școlar a dus la o scădere cu 90% a infecțiilor cu HPV în rândul adolescenților, procent mai mare decât declinul de 80% observat inițial la mortalitate în grupa 20-24 de ani și apropiind țara de obiectivul de eliminare a cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică până în 2040.

Iar acesta este punctul util pentru decidenți: vaccinarea timpurie produce efecte măsurabile la scară națională, nu doar în studii clinice sau în loturi restrânse. Potrivit Medicalxpress, noua analiză leagă datele despre mortalitate de cele privind acoperirea vaccinală, ceea ce permite o evaluare a impactului la nivel de populație.

Allison Portnoy, profesor asistent de sănătate globală la Școala de Sănătate Publică a Universității Boston, a explicat în „The Lancet” de ce rezultatul este relevant, dar trebuie citit corect.

„Studiul aduce o contribuție importantă la literatura de specialitate privind impactul la nivel de populație al vaccinării HPV prin conectarea datelor de mortalitate și a datelor privind acoperirea vaccinării HPV, dar acestea sunt într-adevăr date la nivel de populație, nu la nivel individual.”

Această nuanță contează. Studiul nu spune că fiecare persoană vaccinată este urmărită individual până la același rezultat, ci că, într-o populație largă, unde acoperirea vaccinală a fost susținută ani la rând, mortalitatea s-a prăbușit.

De ce contează și pentru băieți, nu doar pentru fete

Organizația Mondială a Sănătății arată că HPV este cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală și include peste 200 de tipuri cunoscute. Tulpinile cu risc înalt provoacă aproape toate diagnosticele de cancer de col uterin.

Dar discuția nu mai privește doar fetele adolescente, așa cum se întâmpla la începutul programelor de vaccinare. În prezent, vaccinarea este promovată și la băieții tineri, care pot dezvolta cancere asociate HPV, inclusiv orofaringiene, anale și peniene. Pentru politicile publice, asta schimbă calculul: programul nu mai este doar unul de prevenire a cancerului de col uterin, ci unul de reducere a mai multor tipuri de cancer legate de aceeași infecție.

Numai că vaccinul nu acționează singur. Legătura cauzală demonstrată este cu prevenirea leziunilor precanceroase, numite neoplazii intraepiteliale cervicale de grad înalt, care pot evolua spre cancer de col uterin și deces. Cu alte cuvinte, beneficiul apare înainte ca boala să se instaleze, ceea ce explică de ce vaccinarea în adolescență este prezentată ca esențială.

România rămâne în urma țărilor care au construit programe stabile

În România, campaniile de vaccinare HPV au avut în trecut un succes limitat, iar acoperirea vaccinală a rămas mult sub țintele europene. Datele disponibile până acum nu precizează în această analiză care este acoperirea actuală pe grupe de vârstă și pe sexe, nici câte decese anuale sunt înregistrate în România exact la grupele de vârstă comparabile cu cele din studiul englez.

Și tocmai aceste lipsuri de date publice complete fac mai greu de evaluat cât se pierde prin întârziere. Se știe însă că România este una dintre primele țări din UE la incidența cancerului de col uterin, iar memoria publică a controverselor din jurul vaccinurilor a blocat ani de zile extinderea unui program coerent.

Pentru cititor, miza practică este aceasta: dacă statul nu menține simultan vaccinarea și screeningul, costul nu se vede doar în buget, ci în diagnosticări târzii și tratamente mai grele. Iar dacă vaccinarea este amânată după adolescență, se pierde exact fereastra în care studiul britanic a arătat cele mai mari beneficii.

Ce ar trebui urmărit mai departe în România

Studiul din Anglia oferă un reper, nu o copie automată pentru orice țară. Allison Portnoy a avertizat că diferențele de acces și de infrastructură pot păstra decalaje mari între state, chiar dacă dovezile științifice sunt clare.

„Constatările din Anglia oferă, așadar, un reper important pentru ceea ce s-ar putea realiza atunci când o acoperire vaccinală ridicată este susținută în timp, dar [realizarea] unor câștiguri similare la nivel global va necesita strategii intenționate de implementare și livrare pentru a atenua inegalitățile în ceea ce privește povara cancerului de col uterin. Pe măsură ce cohortele vaccinate îmbătrânesc și țările colectează date de urmărire pe termen mai lung, următorul pas va fi asigurarea că aceste câștiguri sunt obținute în mod echitabil prin vaccinare susținută, screening și infrastructură de tratament capabilă să sprijine strategia OMS pentru eliminarea cancerului de col uterin.”

Dar direcția este limpede. România are nevoie nu doar de doze de vaccin, ci și de implementare constantă, acces real în teritoriu și screening funcțional, mai ales într-o perioadă în care alocările pentru sănătate sunt discutate sub presiunea deficitului bugetar. Nu a fost anunțat încă, în datele disponibile aici, un plan detaliat al Ministerului Sănătății privind costul unei extinderi comparabile cu modelul britanic sau sursa exactă de finanțare, inclusiv din fonduri europene și PNRR.

Faptul care rămâne după acest studiu este unul greu de ignorat: în Anglia, la femeile de 20-24 de ani vaccinate împotriva HPV între 12 și 18 ani, au fost raportate zero decese prin cancer de col uterin în perioada 2020-2024.