10 miliarde euro fonduri europene rambursate
Fonduri Europene: O Nouă Etapă pentru România sub Guvernul PNL
Guvernul PNL preia o Românie care beneficiază de aproape 10 miliarde de euro în fonduri europene rambursate, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de peste 32%. Aceasta plasează România pe locul șapte în ceea ce privește contribuția la absorbția generală a fondurilor la nivelul Uniunii Europene, conform unui raport realizat de fostul ministru al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu.
Fluxuri de Plăți și Proiecte Finanțate
„Avem un mecanism de plăți care va permite României să atingă o rată de absorbție FESI de 35% până la 31 decembrie 2019. Estimăm că 557 milioane de euro vor fi rambursați pentru aplicațiile de plată depuse în lunile noiembrie și decembrie 2019, perioade în care, de obicei, se declară majoritatea cheltuielilor care contribuie la absorbție”, a declarat Mînzatu. Aproape 7200 de proiecte au fost deja contractate, ceea ce corespunde unei rate de contractare de 93,5%. Documentul subliniază că mai sunt 4 ani și 2 luni pentru a utiliza fondurile disponibile pentru exercițiul 2014-2020, având potențialul de a atinge o absorbție de 100%.
Investiții în Digitalizare și Servicii Publice
Roxana Mînzatu a semnat contracte de finanțare în valoare de peste 200 milioane de euro pentru inițiative de digitalizare în administrație și educație, inclusiv pentru Sistemul Integrat de Management al Școlarității și Biblioteca Virtuală. De asemenea, s-au realizat progrese semnificative în informatizarea serviciilor publice, cum ar fi eliberarea actelor de identitate și gestionarea drepturilor sociale pentru persoanele cu dizabilități. A fost accelerată, de asemenea, procesarea plăților în cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU) și s-a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru proiectul podului de la Brăila.
Priorități pentru Proiectele de Mediu
„Am negociat și am obținut acordul Comisiei pentru aplicarea unei rate forfetare de 6% la veniturile nete din proiectele de apă și apă uzată, ceea ce a permis avansarea a 10 proiecte cu o valoare totală de 2,33 miliarde de euro. Totuși, din lipsa unui ministru al mediului, aceste contracte nu au putut fi semnate. Consider că prioritatea principală a noului Guvern, și implicit a dumneavoastră, ca ministru al Fondurilor Europene, ar trebui să fie avizarea și semnarea acestor proiecte, care reprezintă 25% din alocarea totală a UE pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)”, a subliniat raportul.
Proiecte în Domeniul Sănătății și Dezvoltării Locale
Alte inițiative vizează sectorul sănătății, asigurând finanțarea continuă pentru cele trei spitale regionale identificate în cadrul Programului Operațional Regional (POR). În ceea ce privește implementarea instrumentului de Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC) în cele 37 de cartiere defavorizate din România, au fost aprobate 37 de Strategii de Dezvoltare Locală (SDL) încă din 2017. Aceste strategii au întâmpinat întârzieri semnificative, afectând așteptările grupurilor vulnerabile. „Am lucrat intens pentru a recupera aceste întârzieri. Am decis să creăm o structură distinctă în minister pentru a asigura comunicarea constantă cu Grupurile de Acțiune Locală (GAL) și autoritățile de management ale POR și POCU, precum și pentru coordonarea modificărilor necesare ale SDL-urilor”, a adăugat Mînzatu.
Negocieri pentru Viitoarele Programe Operaționale
În cadrul negocierilor informale cu Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021-2027, s-au conturat propuneri pentru arhitectura viitoarelor programe operaționale, cu un accent pe descentralizarea Programului Operațional Regional. De asemenea, se susține crearea unui Program Operațional Sănătate, care să includă finanțări pentru infrastructura medicală națională, programe de screening și formare pentru personalul medical, precum și pentru cercetare și digitalizare în domeniul sănătății.
Utilizarea ITI și CLLD pentru Dezvoltare Locală
Am pledat pentru o utilizare extinsă a Investiției Teritoriale Integrate (ITI) și a Dezvoltării Locale Conduse de Comunitate (CLLD) în următoarea perioadă de programare. Delta Dunării și Valea Jiului sunt două dintre regiunile care vor beneficia de aceste instrumente, dar și alte zone montane cu potențial turistic sau cele afectate de sărăcie severă ar trebui să fie incluse. În timpul mandatului meu, am organizat întâlniri în regiunile care au solicitat ITI și care au început să își formeze structuri de guvernanță locală, cum ar fi Botoșani și Brașov. Strategiile pentru aceste teritorii și criteriile de selecție pot fi finanțate din Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) sau din Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). Este esențial ca viitorul Guvern să aprobe aceste criterii și să selecteze regiunile vizate”, concluzionează raportul.
Sursa: Financiarul.ro.
