15,4 milioane de lei lipsă la buget și 350.000 de ore nedeclarate. Ce pierd angajații firmei de pază anchetate de ANAF

O firmă din domeniul serviciilor de pază și protecție, cu aproximativ 250 de angajați, este suspectată de inspectorii antifraudă că a prejudiciat bugetul de stat cu peste 15,4 milioane de lei, după ce ar fi declarat mai puține ore de muncă decât cele efectiv prestate și ar fi folosit și alte mecanisme de evaziune fiscală. Cazul va fi trimis organelor de urmărire penală.

Concret, verificările ANAF au identificat aproximativ 350.000 de ore de muncă nedeclarate prin formularul D112, declarația folosită pentru raportarea obligațiilor salariale. Raportat la cei aproximativ 250 de salariați indicați de inspectori, rezultă o medie de circa 1.400 de ore nedeclarate pentru fiecare angajat, dacă volumul ar fi distribuit uniform. Iar miza nu este doar fiscală: pentru aceste ore, contribuțiile sociale nu ar fi fost plătite, ceea ce afectează direct pensia, asigurarea de sănătate și alte drepturi ale angajaților.

Suspiciunea ANAF apare într-un sector în care cheltuiala principală este forța de muncă. Inspectorii au observat că societatea și-a mărit rapid numărul de angajați până la aproximativ 250, dar obligațiile fiscale declarate nu au crescut în același ritm cu activitatea economică. Asta înseamnă, în termeni practici, că volumul de muncă raportat către stat ar fi fost mai mic decât cel din teren.

Pentru salariați, efectul este imediat chiar dacă banii au fost încasați la timp. Orele nedeclarate nu intră în calculul contribuțiilor, iar lipsa lor se vede ulterior în stagiul de cotizare și în serviciile medicale finanțate din sistemul public. Și exact aici apare una dintre cele mai sensibile consecințe ale cazului: diferența dintre munca prestată și munca declarată nu lovește doar bugetul, ci și drepturile individuale.

ANAF acuză o schemă complexă de evaziune fiscală

Potrivit Adevarul, mecanismul reclamat de inspectorii antifraudă nu s-ar fi limitat la subdeclararea orelor lucrate. În verificări apar și alte societăți controlate de aceleași persoane, prin care ar fi fost emise facturi pentru servicii fără conținut economic real, folosite pentru diminuarea TVA și a impozitului pe profit.

Dar inspectorii descriu și un al doilea traseu al banilor. După încasarea sumelor din activitatea comercială, ar fi urmat retrageri importante de numerar de la bancomate, iar banii ar fi fost folosiți în scop personal sau pentru plăți în afara evidențelor contabile și fiscale. În comunicatul ANAF, explicația este formulată direct:

„Cu alte cuvinte, banii ieșeau din firmă în numerar, iar traseul lor devenea mai greu de urmărit.”

Acest tip de operațiune contează în anchetă fiindcă face mai dificilă verificarea destinației reale a sumelor și, implicit, recuperarea rapidă a prejudiciului. Numai că până acum autoritatea fiscală nu a anunțat numele firmei, identitatea persoanelor care o controlează și nici valoarea separată a fiecărei componente din prejudiciul total de peste 15,4 milioane de lei.

Angajații sunt printre cei afectați direct, nu doar statul

ANAF leagă explicit neplata contribuțiilor de pierderea unor drepturi sociale. Inspectorii antifraudă au transmis:

„Pentru acele ore nu au fost plătite contribuțiile sociale, care contează și la pensie, la asigurarea de sănătate și la alte drepturi ale angajaților.”

Din această perspectivă, cazul depășește problema clasică a taxelor neîncasate. Un prejudiciu de peste 15,4 milioane de lei înseamnă bani care nu au mai intrat în bugetele din care sunt plătite pensiile și serviciile medicale. Iar pentru un angajat, diferența nu este abstractă: dacă o parte din muncă nu apare în declarațiile oficiale, nici contribuția aferentă acelei munci nu se regăsește în evidențele statului.

Mai apare și un alt semnal pentru piață. O companie care declară costuri salariale mai mici decât cele reale își reduce artificial taxele și poate ajunge să concureze incorect firmele care își declară integral salariile și orele lucrate. Într-un domeniu cu mulți angajați, diferența poate influența direct prețurile ofertate în contracte.

Controlul a fost reconstituit din bazele ANAF și din sistemul RO e-Factura

ANAF spune că a refăcut activitatea economică reală a societății folosind informații din bazele proprii de date, inclusiv din sistemul RO e-Factura. Asta arată că verificarea nu s-a bazat doar pe documentele puse la dispoziție de companie, ci și pe urmele lăsate în raportările digitale către stat.

Iar relația firmei cu echipa de control ar putea deveni, la rândul ei, relevantă în anchetă. Reprezentanții companiei ar fi încercat în repetate rânduri să întârzie verificările, nu ar fi pus la dispoziția organelor de control documentele solicitate, nu s-ar fi prezentat la convocări și ar fi invocat motive nejustificate. Toate aceste elemente sunt prezentate de ANAF la nivel de suspiciune, nu ca fapte stabilite definitiv.

Nu a fost anunțat până acum dacă există angajați ai statului implicați, cum va fi recuperat efectiv prejudiciul și ce măsuri asigurătorii au fost deja luate. Datele publicate nu precizează nici câți dintre cei aproximativ 250 de angajați au fost afectați direct de subdeclararea orelor.

Dosarul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală pentru continuarea cercetărilor, recuperarea prejudiciului și stabilirea responsabilităților penale.