Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Externe

15 minute până la interceptare – Piloții NATO, în alertă la granița cu Rusia

Ioana Matei · 22 ianuarie 2026 · Actualizat: 13:43
15-minute-pana-la-interceptare-pilotii-nato-in-alerta-la-granita-cu-rusia

Sirenele urlă. Un zgomot asurzitor. Piloții spanioli își înhață echipamentul și fug. Aleargă pe drumurile înghețate spre hangare. Asta nu e un exercițiu. De la primul sunet, ceasul ticăie. Au exact 15 minute să fie în aer, pregătiți să înfrunte o amenințare concretă la granița estică a NATO. Cronometrul a pornit.

Tensiunea e palpabilă la baza aeriană Šiauliai din Lituania. Jurnaliștii de la Business Insider au văzut totul cu ochii lor, o alertă reală, cunoscută tehnic drept „alpha scramble”. Brusc, motoarele puternice ale avioanelor EF-18 prind viață. Verificări făcute în viteză. Avioanele de vânătoare rulează spre pistă și decolează violent în cerul înghețat de ianuarie, lăsând în urmă o liniște grea, aproape nenaturală.

De la somn la manșă în sub 15 minute

Ordinul poate veni oricând. Zi. Noapte. Poate îi prinde odihnindu-se sau chiar dormind, dar când sună alarma, totul e un reflex. „Nu ai timp să te gândești la ce se întâmplă. Te gândești doar să te îmbraci și să fugi la avion”, explică locotenentul Jesus Ortín, unul dintre piloții spanioli. Aici nu e vorba de așteptare, ci de o stare de alertă continuă.

Totul e rodat până la perfecțiune. Non-stop, 24/7, centrele de control scanează spațiul aerian. Când pe radar apare o țintă neidentificată sau un avion care sfidează regulile internaționale, informația zboară spre centrele de operațiuni aeriene NATO, care iau decizia. Dacă se dă undă verde pentru „alpha scramble”, piloții au la dispoziție maximum 15 minute să fie sus. De obicei, sunt mult mai rapizi.

Reacția e automată, spune și locotenentul Arturo Guitán, un alt pilot de EF-18, ceva întipărit în creier prin antrenamente epuizante. „Cred că este destul de ușor să decolezi în alertă, pentru că ne antrenăm în fiecare zi pentru asta.”

Poliția Aeriană a Mării Baltice: Un scut împotriva provocărilor Moscovei

NATO a lansat misiunea de Poliție Aeriană a Mării Baltice în 2004. A fost răspunsul imediat după ce Lituania, Letonia și Estonia au intrat în Alianță. De atunci, statele membre trimit prin rotație, la fiecare patru luni, avioane de vânătoare care să păzească cerul celor trei țări baltice. Aici e linia frontului.

Peste 500 de decolări de urgență doar anul trecut, conform Comandamentului Aerian al NATO. Cele mai multe? Pentru a intercepta avioane militare rusești deasupra Mării Baltice, pe ruta aglomerată ce leagă Rusia continentală de enclava super-militarizată Kaliningrad. Surprinzător sau nu, aceste avioane zboară frecvent pe întuneric: fără transpondere, fără plan de zbor, fără să comunice cu turnul de control. Dar nu mereu e vorba de Moscova. Uneori, chiar și un avion civil poate da alarma.

La începutul lui decembrie, detașamentul spaniol a aterizat în Lituania: peste 200 de militari și 11 avioane EF-18M. Ritmul alertelor e imprevizibil. Uneori sunt cinci pe săptămână, alteori doar două. Niciun tipar. Ofițerii de informații tot încearcă să găsească o logică în spatele mișcărilor. Până acum, fără succes.

Nu doar avioane: noua amenințare a dronelor rusești

Totul a devenit și mai presant în septembrie anul trecut. Atunci, zeci de drone rusești, ba chiar și avioane cu pilot, au intrat în spațiul aerian NATO. De mai multe ori. Oficialii occidentali au tras un semnal de alarmă: Moscova testează Alianța, îi măsoară timpii de reacție. Coincidență? Greu de crezut.

Reacția NATO a fost operațiunea „Eastern Sentry”. Asta a însemnat mai multe avioane, aeronave de sprijin și sisteme antiaeriene pe tot flancul estic. Aceste incursiuni au scos la iveală o problemă nouă pentru Alianță. Pericolul nu mai vine doar de la avioane clasice. Acum sunt și dronele. Asta îi obligă pe strategi să gândească altfel, să găsească metode mai ieftine de a le doborî, fără să irosească rachete care costă o avere.

„Suntem mândri să fim aici”: Urmează România

Acasă, în Spania, amenințările sunt de altă natură. Asta nu schimbă cu nimic pregătirea piloților, care se antrenează la fel ca orice alt membru NATO pentru astfel de misiuni. Rotația este cheia. Ea asigură că militari din toată Alianța pun umărul la securitatea Europei. „Suntem mândri să fim aici și este o onoare să ne ajutăm țările partenere aliate”, a spus clar locotenent-colonelul Fernando Allen, comandantul detașamentului spaniol.

Misiunea Detașamentului 15 al Forțelor Aeriene Spaniole se termină în martie. Dar paza continuă. Locul lor în Lituania va fi luat de militari din România și Franța. Ei vor prelua ștafeta apărării cerului la granița de est a NATO.