160.000 de semnături și un nou protest al profesorilor. Ce e în joc pentru elevi, părinți și buget
Sindicatele din Educație au protestat joi, de la ora 11:00, în fața Palatului Parlamentului, la Alveola Parcului Izvor, și au depus un dosar cu peste 160.000 de semnături pentru o inițiativă legislativă de modificare a Legilor Educației. Mișcarea vine în plină sesiune de examene naționale: lucrările de la Evaluarea Națională sunt în corectare, iar Bacalaureatul începe luni, 29 iunie.
Peste 160.000 de semnături înseamnă mai mult decât jumătate din cei peste 300.000 de salariați pe care spun că îi reprezintă cele trei federații participante, FSLI, FSE „SPIRU HARET” și FNS „Alma Mater”. Iar aproape un an de proteste, început pe 7 iulie anul trecut și ajuns acum la 25 iunie, arată că disputa nu mai este una punctuală, ci un conflict prelungit care mută presiunea dinspre Ministerul Educației spre Parlament.
Miza pentru profesori este directă: normă didactică, salarizare și condițiile concrete din clase. Miza pentru părinți și elevi ține de felul în care aceste schimbări ar putea arăta la început de an școlar, de la numărul de copii într-o clasă până la existența unor profesori dispuși să predea în zone defavorizate. Pentru Guvern și Parlament, problema devine una bugetară și politică, fiindcă revenirea la regulile dinaintea Legii nr. 141/2025 ar însemna anularea unor măsuri de austeritate deja adoptate.
Federațiile cer abrogarea prevederilor din Legea nr. 141/2025, denumită de sindicaliști „legea lui Bolojan”, despre care spun că a mărit norma didactică pentru funcțiile de predare, conducere și control, a dus la creșterea numărului de elevi la clasă și la comasarea unităților de învățământ. Cererea centrală este revenirea la norma didactică anterioară și la o plată pe oră pe care profesorii o consideră compatibilă cu munca prestată.
Sindicatele mută presiunea din stradă în Parlament
Unul dintre sindicaliștii prezenți joi în fața Palatului Parlamentului a explicat că pasul următor nu mai este doar protestul, ci încercarea de a obține un traseu legislativ rapid.
„Această inițiativă legislativă constituită de federațiile sindicale va fi depusă în Parlamentul României. Avem dosarele cu peste 160.000 de semnături și după acest demers vom trece la discuții cu parlamentarii ca să îi îndemnăm să introducă acest proiect pe ordinea de zi și în cel mai scurt timp să îl poată vota. Solicitările sunt: abrogarea măsurilor de austeritate din Legea nr. 141/2025, legea lui Bolojan care a dus la mărirea normei didactice pentru funcția de predare, conducere și control, a dus la creșterea numărului de elevi la clasă și noi solicităm să revenim așa cum era în Legea Educației înainte de măsurile lui Bolojan și comasarea unităților de învățământ, plata cu ora care în prezent este făcută la nivelul unui zilier necalificat. Deci nu se respectă demnitatea cadrelor didactice. Totodată solicităm abrogarea tuturor măsurilor care au ciuntit sistemul de învățământ. Constatăm că după o perioadă de timp doar învățământul a plătit această factură către Guvernul Bolojan, în vreme ce alte sectoare, nu.”
Din acest punct, cheia nu mai este doar numărul de oameni adunați la protest, ci disponibilitatea majorității parlamentare de a pune proiectul pe ordinea de zi. Calendarul exact pentru introducerea și votarea inițiativei nu a fost anunțat până acum. Nici poziția partidelor parlamentare nu a fost prezentată public odată cu depunerea semnăturilor.
Potrivit Observatornews, reprezentanții federațiilor vor începe discuții cu parlamentarii după depunerea dosarului, încercând să obțină susținere pentru votarea modificărilor „în cel mai scurt timp”. Asta înseamnă că presiunea intră de acum în etapa politică, unde revendicările sindicale trebuie traduse în costuri și majorități de vot.
Ce s-ar schimba în școli dacă solicitările ar fi acceptate
Lista cererilor merge dincolo de salarii. Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a transmis că dorește clase mai puțin aglomerate, cu maximum 22 de elevi la primar și 26 la gimnaziu și liceu, eliminarea învățământului simultan la clasa a VIII-a, stimularea predării în zonele defavorizate, plata corectă pentru munca profesorilor și revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025.
„Suntem aici pentru a depune cele peste 160.000 de semnături strânse pentru salvarea învățământului românesc! Cerem de urgență modificarea Legilor Educației și anularea prevederilor toxice din Legea 141/2025. Ce ne dorim concret? – Clase mai puțin aglomerate (max. 22 elevi la primar, 26 la gimnaziu/liceu) – Fără învățământ simultan la clasa a VIII-a! – Plată corectă pentru munca profesorilor – Stimularea predării în zonele defavorizate – Revenirea la norma didactică de dinainte de Legea nr. 141/2025”
Pentru familii, aceste cereri au o traducere simplă. Clasele mai mici pot însemna mai mult timp alocat fiecărui elev, iar eliminarea învățământului simultan în clasa a VIII-a vizează exact un an de examen. Numai că aplicarea lor cere resurse: mai multe posturi, mai mult spațiu școlar și bani suplimentari pentru plata muncii didactice. Un cost estimat al întregului pachet nu a fost prezentat public până acum.
Dar nici un plan alternativ din partea Ministerului Educației sau a Guvernului nu a fost anunțat odată cu acest nou protest. Informațiile disponibile până acum arată doar că sindicatele își continuă conflictul cu ministerul, după episoadele recente legate de blocajul tehnic al platformei de înscriere la Evaluarea Națională și acuzațiile privind refuzul înscrierii unor cadre didactice care boicotaseră simularea examenelor naționale.
Protestul vine într-un moment sensibil pentru elevi și părinți
Faptul că acțiunea are loc între Evaluarea Națională și debutul Bacalaureatului crește presiunea publică, chiar dacă federațiile au ales pentru joi o formă de protest în fața Parlamentului, nu întreruperea examenelor. Lucrările de la Evaluarea Națională sunt deja în corectare, iar pentru absolvenții de liceu examenul de Bacalaureat începe luni, 29 iunie.
Un alt protestatar a legat această mobilizare de durata neobișnuit de mare a conflictului.
„Faptul că peste 160.000 de persoane cu drept de vot și-au exprimat acordul pentru modificarea acestei legi, eu cred că trebuie să sensibilizeze parlamentarii din Parlamentul României și să ia act de această dorință a noastră, a celor din învățământ, și să facă un cadru legal astfel încât să putem modifica această lege a învățământului. Situația, cum vedeți și dumneavoastră, nu este una deloc favorabilă. Am dat startul unei serii de proteste fără precedent în România, anul trecut, pe data de 7 iulie. Suntem în 25 iunie, a trecut aproape un an de zile de când suntem în stradă. Avem zeci, zeci de proteste. Suntem hotărâți, suntem determinați, nu ne oprește nici căldura, nici frigul, nici ploaia, așa cum am arătat-o de atâtea și de atâtea ori”
Și aici este punctul care contează pentru perioada imediat următoare: dosarul cu semnături a fost depus, iar federațiile au anunțat că urmează discuții cu parlamentarii pentru introducerea inițiativei legislative pe ordinea de zi. Primul termen fix din calendarul public rămâne, însă, luni, 29 iunie, când începe Bacalaureatul.
