2.415.000 de lei prejudiciu la o clinică privată din Ploiești. 17 persoane sunt cercetate în dosarul DIICOT

Procurorii DIICOT Ploiești au reținut joi, 18 iunie 2026, patru inculpați și au pus sub control judiciar alți 13 într-un dosar care vizează o clinică privată din municipiul Ploiești, județul Prahova, acuzată că a decontat servicii medicale fictive către Casa de Asigurări de Sănătate Prahova. În total, 17 persoane sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, instigare sau complicitate la fals informatic și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

2.415.000 de lei este prejudiciul estimat de anchetatori, bani scoși din bugetul asigurărilor de sănătate pentru consultații care, potrivit acuzațiilor, nu au fost făcute în realitate. Suma este echivalentul a peste 2,4 milioane de lei care nu au mai rămas pentru servicii medicale reale, într-un moment în care sistemul sanitar invocă lipsa resurselor și tensiuni de personal.

Ancheta descrie un mecanism repetat lunar, început din ianuarie 2025. Un medic specialist care era și administrator al clinicii din Ploiești ar fi inițiat grupul împreună cu alți opt inculpați, între care manager, director, asistent medical și medici specialiști. Ulterior, alți trei medici specialiști ar fi aderat la grup, iar mai mulți angajați ai clinicii ar fi sprijinit activitatea.

Pentru pacienți și contribuabili, miza nu este una abstractă. Când o casă de asigurări plătește servicii inexistente, factura se mută în bugetul comun din care sunt finanțate consultațiile, analizele și tratamentele reale. Iar într-un sistem în care orice fond este disputat, o astfel de gaură bugetară ridică inevitabil întrebări despre controlul decontărilor și despre cât de ușor pot fi validate servicii care nu au avut loc.

Consultațiile ar fi fost validate cu tokenurile medicilor și cu carduri de sănătate

Potrivit procurorilor, în sistemul informatic al clinicii erau introduse date despre consultații și servicii medicale fictive. Acestea erau semnate cu tokenurile medicilor și validate fie cu cardurile de sănătate ale pacienților, fie cu adeverințe eliberate de CAS Prahova, după care ajungeau, prin sincronizare, în sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate.

DIICOT a explicat că, după încărcarea acestor servicii, clinica genera lunar deconturi, emitea facturi fiscale și rapoarte pentru activitatea pretins prestată, inclusiv pentru partea fictivă. CAS Prahova ar fi fost astfel indusă în eroare și a făcut plățile după validare.

„Astfel, în sistemul informatic utilizat de către clinică au fost introduse date ale unor consultații și servicii fictive, semnate cu tokenul medicilor și validate cu cardurile de sănătate ale pacienților sau cu adeverințele eliberate de C.A.S. Prahova și transferate, prin sincronizare, către sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate.”

Numai că mecanismul nu s-ar fi oprit la datele introduse în calculator. Angajații clinicii implicați ar fi primit bani cash, descriși drept „bonus de performanță”, în funcție de contribuția fiecăruia după decontarea serviciilor. Medicii ar fi fost pontați câte 7 ore pe zi, cu o normă de minimum 27 de pacienți pe zi stabilită de conducere, și ar fi primit un procent din sumele decontate fictiv, în plic.

Conform Adevarul, anchetatorii susțin și că unii medici figurau prezenți la clinica din Ploiești chiar în zile în care aveau program în alte puncte de lucru ale aceleiași rețele sau nu participau efectiv la activitate. Pe numele lor erau însă operate programări și servicii trimise mai departe la decontare.

Carduri personale, ale rudelor și ale cunoscuților ar fi fost puse la dispoziția grupului

Un detaliu care arată vulnerabilitatea internă a sistemului este felul în care ar fi fost folosite cardurile de sănătate. DIICOT susține că mai mulți angajați ai clinicii au pus la dispoziția grupului nu doar cardurile personale, ci și carduri ale rudelor ori ale unor cunoscuți, pentru introducerea serviciilor fictive.

Iar tokenurile medicilor ar fi rămas introduse permanent în unitățile PC, astfel încât membrii grupului să aibă acces la ele și la parole. Asta înseamnă, în termeni practici, că validarea actului medical ar fi putut fi făcută fără prezența efectivă a medicului și fără consultația reală a pacientului.

„De asemenea, gruparea de criminalitate organizată a fost sprijinită de către mai mulți angajați ai clinicii, prin punerea la dispoziția membrilor acestuia a cardurilor de sănătate personale, cât și ale rudelor ori ale unor cunoscuți, în vederea introducerii de servicii medicale fictive. Pentru implementarea în sistemul informatic a serviciilor fictive, tokenurile medicilor au rămas în permanență introduse în unitățile PC, toți membrii cunoscând sau având acces la parolele.”

Datele publicate până acum nu includ numele celor 17 inculpați, vârstele lor sau rolul exact al fiecăruia dincolo de categoriile generale indicate de procurori. Nu a fost anunțat nici dacă există persoane cercetate din interiorul CAS Prahova sau al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Dosarul apare într-un moment în care sistemul sanitar invocă lipsa banilor

Cazul apare într-o perioadă tensionată pentru sănătate. Angajații din sistem ar putea declanșa prima grevă generală din ultimele două decenii, dacă instanța va da joi o hotărâre favorabilă, iar discuția publică este deja concentrată pe finanțare, salarii și condiții de muncă.

Dar o fraudă de 2.415.000 lei mută presiunea și spre instituțiile care verifică decontările. Dacă acuzațiile se confirmă, întrebarea pentru autorități nu este doar cine răspunde penal, ci și ce filtre nu au funcționat într-un circuit care a produs lunar documente, validări și plăți.

„Din materialul probatoriu administrat până la această dată, a rezultat că, persoana juridică (clinica medicală), prin membrii grupului infracțional organizat, a creat un prejudiciu sistemului de asigurări de sănătate în cuantum de aproximativ 2.415.000 lei. În urma celor 33 de percheziții efectuate în cursul zilei de ieri, pe raza județelor Prahova și Ilfov și a municipiului București, au fost găsite și ridicate carduri de sănătate ale mai multor persoane, însemnări privind modalitatea de implementare a serviciilor fictive, contracte de muncă, sume de bani, precum și dispozitive informatice folosite în activitatea infracțională.”

În dosar au avut loc 33 de percheziții în județele Prahova și Ilfov și în municipiul București, iar anchetatorii au ridicat carduri de sănătate, însemnări despre modul de operare, contracte de muncă, sume de bani și dispozitive informatice. Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova a fost sesizat joi, 18 iunie, cu propunerea de arestare preventivă pentru cei patru inculpați reținuți, pe o perioadă de 30 de zile.