20 de ani de negocieri la șefia parchetelor Cătălin Predoiu a numit 17 procurori

Numirea șefilor de parchete a fost în ultimii 20 de ani un troc politic, indiferent de culoarea guvernării. O analiză a Newsweek România arată că numele procurorilor șefi au făcut mereu obiectul unor negocieri subterane pentru putere, iar recentele decizii ale președintelui Nicușor Dan nu fac excepție.

Cătălin Predoiu, record de numiri în Justiție

De departe, cel mai influent ministru al Justiției din ultimele două decenii a fost Cătălin Predoiu, care a făcut nu mai puțin de 17 numiri la vârful parchetelor. Pe locurile următoare, la mare distanță, se situează actualul ministru Radu Marinescu cu 8 nominalizări și Robert Cazanciuc cu 6. Raluca Prună a făcut cinci numiri, fiind singurul ministru ale cărui propuneri au primit de fiecare dată aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Însă Predoiu a fost ministrul care a numit patru șefi de parchete în ciuda avizelor negative clare primite de la CSM.

Mai exact, el i-a propulsat pe Gabriela Scutea la Parchetul General în 2020, pe Bogdan Licu ca adjunct tot acolo, pe Georgiana Hosu la DIICOT și pe Alina Albu în 2023, tot la șefia DIICOT, ignorând complet votul magistraților. Tot el a fost cel care a reînvestit-o pe Laura Codruța Kovesi la Parchetul General în 2009 și pe Daniel Morar la DNA în același an, dar și pe Alex Florența și Marius Voineag în 2023.

Precedentul din 2009: Cum a anulat Băsescu votul CSM

Procedura de numire este simplă pe hârtie: ministrul Justiției propune, Secția pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar președintele semnează decretul. Dar în 2006, când Monica Macovei a propus-o pe Laura Codruța Kövesi, la doar 33 de ani, la șefia Parchetului General, dezbaterea publică s-a aprins. Discuțiile s-au concentrat pe vârsta sa și pe conexiunile politice ale tatălui său, Ioan Lascu, un procuror cu influență în zona Mediaș.

Trei ani mai târziu, în 2009, s-a creat precedentul fundamental.

Atunci, Cătălin Predoiu a propus-o pe Kövesi pentru un nou mandat, dar Secția pentru procurori a CSM a dat un aviz negativ zdrobitor: 5 voturi împotrivă și doar unul pentru. totusi, președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a semnat decretul de reînvestire. A fost momentul în care s-a stabilit clar că avizul CSM este consultativ nu doar în teorie, ci și în practică.

Troc politic la vedere: Pachetul Ponta-Băsescu din 2013

Anul 2013 a marcat momentul în care mecanismul a devenit explicit politic. Atunci, Tiberiu Nițu a ajuns la Parchetul General, Kövesi a fost mutată la DNA, iar Alina Bica la DIICOT, toți primind avize favorabile, dar fiind percepuți ca parte a unui compromis între Victor Ponta și Traian Băsescu.

Mutarea lui Kövesi la DNA a produs tensiuni majore în USL, ducând la ruperea alianței, în timp ce Crin Antonescu a vorbit despre o greșeală politică. Numirea a fost contestată puternic chiar și din interiorul DNA, unde Daniel Morar, fostul șef, a acuzat-o pe Kövesi de lipsă de onestitate în cartea sa, „Putea să fie altcumva”.

În cazul Alinei Bica, eșecul filtrului instituțional a devenit clar ulterior, când aceasta a fost arestată în dosarul ANRP, transformând validarea ei într-una dintre cele mai incomode decizii ale CSM.

De la Toader la Dan: Ignorarea CSM devine o regulă

Modelul ignorării avizului CSM a continuat. În 2020, Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu au fost numite de președinte în ciuda votului negativ, iar Hosu a demisionat rapid. În 2023, Alina Albu a fost numită la DIICOT după ce fusese respinsă categoric de CSM, într-o audiere descrisă de presă drept o „execuție”.

Anul 2026 a adus o sinteză a tuturor acestor practici, pe fondul scandalului „A sunat Lia”. Președintele Nicușor Dan, aflat într-o poziție politică precară, fără un partid care să-l susțină și cu o majoritate parlamentară șubredă, a numit-o pe Cristina Chiriac la șefia Parchetului General, deși aceasta primise aviz negativ. Numirea a fost controversată din cauza criticilor privind competența și a unor neclarități din declarația de avere.

În tot acest timp, o grupare subterană legată de fostul șef operativ al SRI, Florian Coldea, a făcut presiuni pentru a-și impune oamenii în structurile de conducere. Bătălia pentru putere a fost atât de intensă, încât șefii DNA și Parchetului General, Marius Voineag și Alex Florența, nu au reușit timp de trei runde consecutive să obțină vot majoritar în CSM pentru a ocupa poziții de adjuncți la alte parchete.