Cătălin Predoiu avertizează că România pierde teren pe coridoarele comerciale din cauza crizei guvernamentale

Cătălin Predoiu, ministru interimar al Afacerilor Interne și vicepremier în Guvernul Bolojan, a susținut joi, 18 iunie, că România riscă să rateze proiecte strategice de transport și energie fiindcă nu are un executiv cu mandat deplin, la o zi după ce și-a depus demisia din funcția de prim-vicepreședinte al PNL.

Mai precis, Predoiu leagă direct instabilitatea politică de capacitatea statului de a negocia și pune în practică proiecte mari, într-un moment în care, spune el, la Bruxelles și Washington se redesenează rutele eurasiatice de transport, energie și logistică. Nu a anunțat costuri financiare exacte ale acestor oportunități pierdute, dar avertismentul vizează proiecte care pot muta fluxuri comerciale pentru decenii, nu doar întârzieri administrative de câteva luni.

Mesajul său are o miză care trece dincolo de disputa din PNL. Dacă România ratează să intre la timp în aceste coridoare, avantajul geografic al Portului Constanța, al Canalului Dunăre-Marea Neagră și al accesului la piața unică europeană poate fi folosit de alte rute din regiune. Predoiu indică explicit Serbia, unde o parte din fluxurile comerciale sunt deja redirecționate din cauza deficitului de infrastructură din România, deși Serbia nu este stat membru al Uniunii Europene.

Pe pagina sa de Facebook, fostul prim-vicepreședinte liberal a descris situația drept una urgentă.

„Ca urmare a lipsei unui Guvern cu mandat deplin, România pierde șansa de a deveni un jucător esențial pe ruta marilor coridoare de conectivitate. În contextul competiției globale pentru dezvoltarea rutelor comerciale, energetice și logistice, România se află într-un moment critic.”

Predoiu leagă blocajul politic de proiecte care pot muta comerțul și energia din regiune

Avertismentul vine după demisia depusă miercuri, 17 iunie, la sediul PNL, potrivit unor surse. Până acum, justificarea formală a acestei plecări din conducerea partidului nu a fost detaliată public. Predoiu a renunțat la funcția de prim-vicepreședinte PNL, dar a rămas membru al partidului, vicepremier și ministru interimar de Interne.

Iar tema aleasă în prima sa intervenție publică după acest pas este una cu bătaie lungă: locul României pe noile culoare comerciale dintre Asia, Orientul Mijlociu și Europa. El susține că poziția țării, la intersecția dintre Marea Neagră, Europa Centrală, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Asia Centrală, oferă un avantaj pe care puține state europene îl au.

Potrivit Adevarul, Predoiu a pus accentul pe „Middle Corridor”, ruta alternativă la traseele care trec prin Rusia și care leagă China și Asia Centrală de Europa prin Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră. În această schemă, Portul Constanța ar putea deveni punct de intrare și ieșire din Uniunea Europeană. Iar o legătură mai puternică între România și Bulgaria ar muta țara pe ramura sudică a coridorului, continuată prin Turcia și Bulgaria.

Aici apare și efectul concret al lipsei de decizie politică. Fără un guvern stabil, cu autoritate deplină, România are mai puțin spațiu de negociere în discuțiile externe și mai puțină forță să accelereze investițiile interne. Asta înseamnă întârzieri în infrastructură, în energie și în conectivitate transfrontalieră, exact zonele în care alte state încearcă să atragă fluxurile de mărfuri și capital.

Constanța, cablul Georgia-România și coridorul vertical apar în lista proiectelor sensibile

Predoiu a enumerat mai multe proiecte pe care le consideră relevante pentru repoziționarea României. Unul dintre ele este cablul submarin Georgia-România, care ar putea facilita exportul de energie verde din regiunea caspică spre Europa. Altul este „coridorul vertical”, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova.

În aceeași listă apar TRIPP, denumit „Trump Route for International Peace and Prosperity”, și „New Development Road”, traseu care ar urma să lege Golful Persic de Europa prin Irak și Turcia. Nu este vorba despre proiecte echivalente între ele, dar toate au aceeași consecință strategică: aleg cine devine nod regional și cine rămâne rută secundară.

Dar Predoiu susține că România are un atu pe care niciun alt stat membru UE nu îl combină în aceeași formulă: acces la Marea Neagră, un port de mare capacitate la Constanța, Canalul Dunăre-Marea Neagră și conexiune directă la piața unică.

„Această combinație de avantaje geografice, economice și politice este rară la nivel continental și oferă României o oportunitate istorică de a deveni principalul hub de conectivitate dintre Europa, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.”

Pentru public, miza nu stă doar în formule geopolitice. Dacă asemenea proiecte sunt atrase și puse în practică, efectele se văd în investiții logistice, fluxuri comerciale mai mari prin porturi și căi de transport, proiecte energetice și o influență mai mare în negocierile regionale. Dacă sunt ratate, avantajul de poziție rămâne pe hartă, dar nu se transformă în trafic, taxe, investiții și locuri în lanțurile europene de aprovizionare.

Ce se știe și ce nu se știe deocamdată despre criza politică și următorul pas al lui Predoiu

Predoiu nu a oferit joi un calendar pentru ieșirea din blocaj și nici o listă de măsuri pe care un guvern interimar le-ar putea lua imediat pentru a limita pierderile. Nici costul în bani al întârzierilor nu a fost cuantificat în mesajul său. Datele disponibile până acum arată direcția riscului, nu o factură deja calculată.

Și contextul politic rămâne deschis. Cătălin Predoiu este vehiculat, neoficial, ca posibil viitor membru al unui guvern Veștea sau chiar ca președinte al Senatului, dacă demersul PSD și al liberalilor disidenți de înlăturare a lui Mircea Abrudean va reuși. Aceste scenarii nu au fost confirmate oficial.

În mesajul său, Predoiu a mers însă mai departe decât o simplă critică a interimatului și a formulat un avertisment despre fereastra de timp în care se iau aceste decizii.

„Pentru valorificarea acestei oportunități este însă nevoie de decizie politică, investiții accelerate și o prezență activă la masa negocierilor internaționale. (…) România nu pierde doar timp până la formarea unui nou guvern. Ea riscă să piardă poziționarea într-o generație de proiecte care vor defini circulația mărfurilor, energiei și capitalului între Asia, Orientul Mijlociu și Europa pentru multe decenii de aici înainte. (…) În geopolitică, oportunitățile nu rămân disponibile la infinit: dacă România întârzie, alte noduri logistice din regiune vor absorbi fluxurile comerciale.”

Faptul cert, deocamdată, este că Predoiu a ieșit din conducerea PNL miercuri, 17 iunie, dar a rămas vicepremier în Guvernul Bolojan și ministru interimar al Afacerilor Interne, în timp ce nu a fost anunțat încă un termen oficial pentru formarea unui executiv cu mandat deplin.