România și Republica Moldova mizează pe linia Iași-Ungheni Prut. Ce câștigă din investiția de 98 de milioane de euro
Guvernul României a aprobat proiectul de modernizare și electrificare a tronsonului feroviar Iași-Ungheni Prut, o investiție de aproximativ 98 de milioane de euro care vizează refacerea conexiunii feroviare spre Republica Moldova pe ruta Socola-Ungheni. Lucrările ar urma să fie terminate în 18 luni.
23,4 kilometri de cale ferată dintre Iași, județul Iași, și frontiera de stat vor fi modernizați și electrificați integral, pe un traseu care astăzi funcționează cu restricții date de șine uzate, terasamente instabile și sectoare afectate de inundații. Pentru trafic, asta înseamnă nu doar o linie refăcută, ci o infrastructură care ar trebui să permită o circulație mai sigură și o capacitate mai mare decât în prezent, când degradările limitează viteza și afectează exploatarea.
Miza proiectului trece de cei 23,4 kilometri. Pentru România, investiția înseamnă consolidarea unei legături feroviare la frontieră, pe un coridor european de transport. Pentru Republica Moldova, înseamnă un pas de apropiere fizică de rețeaua europeană, într-un moment în care Chișinăul a deschis luni primul set de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, alături de Ucraina.
Iar pentru companiile care folosesc sau ar putea folosi această rută, diferența este una concretă: o linie electrificată și reabilitată poate transporta mai multă marfă și mai mulți pasageri decât o infrastructură cu elemente uzate și zone vulnerabile la inundații. Autoritățile leagă explicit proiectul de reducerea timpilor de călătorie, de creșterea capacității de transport și de reducerea emisiilor de carbon, însă nu au publicat până acum cu cât ar urma să crească viteza medie sau ce volum de trafic estimează după finalizarea lucrărilor.
Finanțarea este împărțită egal între fonduri europene și bugetul de stat
Investiția de aproximativ 98 de milioane de euro va fi acoperită în părți egale din fonduri europene nerambursabile, prin mecanismul Connecting Europe Facility, și de la bugetul de stat al României. Asta înseamnă că jumătate din sumă vine din bani europeni, iar jumătate din bugetul național, o formulă care reduce presiunea exclusivă asupra finanțelor publice, dar pune și problema respectării termenelor pentru a nu pierde finanțarea.
Potrivit Forbes, proiectul include electrificarea completă a liniei, înlocuirea șinelor și traverselor uzate, consolidarea terasamentelor, reabilitarea podurilor, podețelor și trecerilor la nivel, plus modernizarea stațiilor și a sistemelor de alimentare cu energie. Lista lucrărilor arată că nu este vorba despre o intervenție punctuală, ci despre refacerea aproape integrală a condițiilor tehnice de exploatare pe acest segment.
Dar tocmai amploarea intervenției face ca termenul de 18 luni să devină reperul esențial al proiectului. În lipsa unor date publicate despre contractori, despre calendarul etapelor intermediare și despre riscurile de execuție, principalul lucru de urmărit rămâne ritmul efectiv al lucrărilor. Nu a fost anunțat încă nici cine va executa proiectul, nici dacă există riscuri identificate oficial care ar putea întârzia finalizarea.
Linia intră într-un coridor european care contează pentru comerțul regional
Traseul Iași-Ungheni este inclus în rețeaua europeană TEN-T și în coridorul Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee. Asta mută proiectul din zona unei simple modernizări locale în zona infrastructurii cu rol regional, unde miza este circulația mărfurilor și a persoanelor între state, nu doar între două stații de frontieră.
În termeni economici, o astfel de conectare contează mai ales pentru fluxurile comerciale care caută rute stabile spre estul Uniunii Europene. România încearcă să nu piardă teren pe coridoarele comerciale, iar acest segment feroviar este prezentat ca o piesă din acest efort. Cătălin Predoiu a avertizat că România riscă să rateze proiecte strategice de transport și energie din cauza lipsei unui guvern cu mandat deplin, ceea ce poate afecta și investițiile de infrastructură aflate în curs.
Și există aici o miză practică pentru regiune. Județul Iași se află deja pe harta unor investiții mari, inclusiv prin finanțarea unui spital regional prin PNRR, iar conectivitatea feroviară cu Republica Moldova poate susține mobilitatea transfrontalieră și schimburile economice pe termen lung. Datele publicate până acum nu precizează însă cum va fi asigurată integrarea efectivă a liniei modernizate cu rețeaua feroviară de peste Prut și nici ce investiții similare sunt programate de partea moldovenească.
Câștigul strategic este clar, dar lipsesc încă indicatorii de rezultat
Autoritățile prezintă proiectul drept o investiție strategică pentru România și Republica Moldova. Argumentele sunt clare: reducerea timpilor de călătorie, capacitate mai mare pentru marfă și pasageri, emisii mai mici și apropierea infrastructurii moldovenești de standardele europene. Numai că lipsesc încă indicatorii care ar arăta cât de mare va fi schimbarea după finalizare, față de situația actuală.
Nu au fost publicate deocamdată estimări privind numărul de pasageri sau volumul de mărfuri care ar urma să tranziteze ruta după modernizare. Nici impactul exact asupra vitezei medii nu a fost anunțat. Fără aceste repere, beneficiul strategic este ușor de înțeles, dar beneficiul măsurabil pentru utilizatorii liniei rămâne deocamdată incomplet prezentat.
Ce se știe cert este că proiectul urmărește transformarea liniei Iași-Ungheni într-un coridor feroviar modern, aliniat standardelor europene, cu rol în dezvoltarea regională și în mobilitatea dintre România și Republica Moldova. Iar termenul oficial anunțat pentru finalizarea lucrărilor este de 18 luni.
