Fondurile pentru agricultură și infrastructură intră în joc la Bruxelles. Ce poate obține România din noul buget al UE

Liderii celor 27 de state membre se reunesc joi, la Bruxelles, pentru un summit de două zile în care războiul din Ucraina, relația economică cu China și viitorul buget multianual al Uniunii Europene intră pe aceeași masă de negocieri. Volodimir Zelenski (președintele Ucrainei) urmează să participe joi la prima parte a reuniunii, iar vineri discuția se mută pe bugetul pe șapte ani al blocului european.

În cifre, miza financiară pleacă de la un proiect de 2 trilioane de euro pentru următorul buget pe termen lung al UE, sumă pe care Comisia Europeană o descrie drept un nivel record. Prima tăiere pusă deja pe masă este una de 2%, propusă de Cipru, țara care deține președinția Consiliului UE, ceea ce înseamnă 32,8 miliarde de euro mai puțin față de proiectul inițial. Pentru state precum România, astfel de negocieri contează direct prin fondurile de coeziune și agricultură, adică liniile bugetare din care se finanțează infrastructură, dezvoltare regională și plăți către fermieri.

Summitul vine imediat după reuniunea G7 de la Évian, Franța, unde președintele SUA, Donald Trump, a semnat o declarație comună pentru creșterea sprijinului militar acordat Kievului și pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Numai că relația transatlantică a fost tensionată de decizia unilaterală a Casei Albe de a acorda trei derogări consecutive pentru petrolul rusesc, o decizie care a slăbit semnalul comun transmis Moscovei.

La Évian, Trump a spus că redeschiderea Strâmtorii Hormuz, după acordul-cadru dintre SUA și Iran, ar urma să permită administrației sale să reintroducă „în curând” restricțiile. Pentru Uniunea Europeană, acest detaliu contează fiindcă noul pachet de sancțiuni pregătit la Bruxelles are șanse mai mari dacă presiunea americană revine pe aceeași direcție.

Ucraina intră în summit cu două cereri clare

Prima este legată de război: liderii europeni caută formule pentru relansarea negocierilor de pace și pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la discuții în condiții mai serioase. A doua este politică și privește aderarea Ucrainei la UE, după ce Ucraina și Republica Moldova au deschis luni primul set de negocieri.

Volodimir Zelenski a cerut accelerarea procesului de aderare, invocând riscul de blocaj venit dinspre Moscova.

„Rusia va găsi o modalitate de a bloca drumul Ucrainei către UE. Ei nu vor să ne vadă de succes. De aceea avem nevoie de o procedură accelerată.”

Există însă opoziție în interiorul Uniunii. Un diplomat de rang înalt a rezumat poziția taberei prudente, care vrea ca extinderea să rămână strict legată de îndeplinirea condițiilor privind statul de drept și alinierea la regulile europene.

„Există o singură cale, și aceea este calea meritului, și știm ce înseamnă meritul. Dacă devii membru UE, stai la masă și decizi asupra a 30% din legislația națională. Așa că vreau la acea masă doar țări care au aceleași valori privind statul de drept ca și celelalte pentru a decide legislația care afectează oamenii.”

Iar propunerea cancelarului german Friedrich Merz pentru un statut alternativ de „membru asociat” ar urma să ofere Ucrainei un loc de observator la reuniunile UE și asistență mutuală în caz de atac armat. Ideea a primit reacții mixte și, potrivit informațiilor disponibile până acum, este puțin probabil să schimbe decisiv discuția de joi.

Discuțiile cu Rusia există, dar statele membre nu au aceeași linie

António Costa (președintele Consiliului European) a avut, înaintea summitului, „scurte contacte” cu Rusia la nivel diplomatic pentru a deschide canale de comunicare. Un oficial UE a confirmat însă că nu s-a discutat nimic substanțial. Asta arată limita momentului: există nevoia de contact, dar nu există încă o poziție comună clară despre cât de departe trebuie mers cu discuțiile directe.

Pe acest fundal, Comisia Europeană insistă că presiunea trebuie menținută. Potrivit Euronews, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că noul pachet de sancțiuni este gândit tocmai pentru a folosi presiunea tot mai mare asupra economiei de război a Moscovei.

„Este momentul să continuăm să punem presiune pe Rusia, și la asta lucrăm.”

Pentru România, miza este una de securitate imediată. Orice decizie care întărește sprijinul pentru Kiev și menține unitatea occidentală are efect direct asupra stabilității de la granița estică a UE și NATO.

China divide din nou capitalele europene

Și relația cu Beijingul va ocupa o parte importantă a summitului. Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că schimburile comerciale cu China sunt nesustenabile, iar anul trecut toate cele 27 de state membre au avut deficit comercial în relația cu Beijingul. Faptul că deficitul afectează toate statele membre, nu doar o parte dintre ele, arată o problemă sistemică, nu un dezechilibru punctual.

Franța, Polonia, Belgia, Olanda, Suedia, Danemarca și Lituania cer o linie mai fermă. Germania, Spania și Grecia sunt mai rezervate, temându-se de represalii și de pierderea unor oportunități de afaceri. Pentru economia românească, rezultatul contează indirect prin efectul asupra pieței europene în care exportă și importă, mai ales dacă Bruxellesul va merge spre măsuri comerciale mai dure.

Un al doilea diplomat de rang înalt a descris schimbarea de ton din interiorul UE astfel: „Nu mai suntem naivi. Planul cincinal al Chinei este un atac asupra pieței noastre. Costul acțiunii va fi mai mic decât costul inacțiunii. Acesta este un lucru care nu este contestat acum și pe care nu l-ați fi auzit acum câțiva ani.”

Poziția oficială a Comisiei a fost rezumată anterior în această lună de Ursula von der Leyen (președintele Comisiei Europene): „Vrem dialog, dar dialogul trebuie să producă rezultate. Ne place concurența, dar concurența trebuie să fie loială. Și vrem acces la piața chineză care să arate reciprocitate. Este un concept întreg la care lucrăm.”

Bugetul de vineri poate deschide cea mai grea negociere

Vineri, liderii vor intra în dosarul care afectează direct toate capitalele: bugetul pe șapte ani al Uniunii. Dacă proiectul de 2 trilioane de euro rămâne aproape de forma inițială, statele contributoare nete vor încerca să limiteze creșterea. Dacă reducerile devin mai ample decât cei 32,8 miliarde de euro propuși acum, presiunea se va muta pe politicile tradiționale, inclusiv coeziunea și agricultura.

Dar summitul nu are doar vechi actori. La reuniunea de la Bruxelles participă patru lideri noi: Péter Magyar (Ungaria), Andris Kulbergs (Letonia), Rumen Radev (Bulgaria) și Janez Janša (Slovenia), care revine la masa Consiliului European.

Vineri, după discuția despre buget, liderii UE vor încerca să fixeze direcția politică pentru negocierile care urmează pe următorii șapte ani, fără ca un acord final să fi fost anunțat în această etapă.