Ungaria și-a ridicat vetoul. Ucraina, mai aproape de aderarea la UE.

Ambasadorii statelor membre la Uniunea Europeană se aflau în sala de ședințe de aproape 12 ore consecutive. Lista subiectelor părea interminabilă, acoperind competitivitatea, apărarea, migrația, acțiunile climatice, conflictul din Orientul Mijlociu și chiar o directivă privind taxarea tutunului. Dar chiar înainte de finalul reuniunii, Cipru, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a adăugat un punct nou pe agendă. Era semnalul așteptat cu anxietate de zile întregi: Ungaria era gata să își ridice vetoul controversat impus aderării Ucrainei la blocul comunitar.
Întrebarea ambasadorului cipriot a fost simplă: are cineva obiecții? Nimeni nu a răspuns.
Tăcerea a ridicat vetoul.
Imediat după acest moment procedural, ambasadorul a fost autorizat să trimită două scrisori către Ucraina și Republica Moldova, informându-le despre disponibilitatea de a deschide primul cluster de negocieri de aderare la UE, cunoscut sub numele de „fundamente”. Acesta acoperă statul de drept, drepturile omului și sistemul judiciar. Formalizarea acestui pas uriaș este programată pentru 15 iunie, la Luxemburg.
Negocieri pe muchie de cuțit și miza geopolitică
Deblocarea situației nu este doar o victorie diplomatică de etapă, ci o reconfigurare masivă a dinamicii de putere din regiune. Timp de doi ani, vetoul maghiar s-a dovedit insurmontabil. Spre deosebire de președințiile anterioare ale Poloniei și Danemarcei, care au eșuat în ciuda eforturilor susținute de a sparge blocajul, Ciprul a beneficiat de o fereastră de oportunitate unică. Schimbarea a venit pe fondul unui seism politic intern la Budapesta. Alegerile din 12 aprilie l-au înlăturat din funcție pe Viktor Orbán, arhitectul vetoului, și l-au adus la putere pe Péter Magyar. Această tranziție a declanșat o avalanșă de negocieri cu ușile închise între Bruxelles, Budapesta și Kiev.
Ce a determinat, până la urmă, această schimbare radicală de poziție? Într-o relatare exclusivă publicată miercuri seară de Euronews, culisele acestei decizii arată o negociere în care drepturile minorităților s-au intersectat direct cu miliardele de euro de la Bruxelles. Pe 29 mai, Péter Magyar s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, exact pentru a debloca 16,4 miliarde de euro din fondurile de coeziune și redresare, înghețate anterior din cauza derapajelor democratice. Deși ambele părți au negat public că banii ar fi fost condiționați de ridicarea vetoului, Magyar a precizat clar că așteaptă garanții de la Kiev privind drepturile minorităților.
Iar calculele politice au dat roade. Cipru și Comisia Europeană au mediat o soluție în care Budapesta a primit asigurări bilaterale, fără ca Ucraina să fie forțată la concesii constituționale imposibile sub legea marțială.
Rădăcinile conflictului. De la Trianon la legile educației
Pentru a înțelege profunzimea acestui acord, trebuie privit contextul istoric. Situația minorității maghiare din regiunea Transcarpatia, situată în vestul Ucrainei, este o sursă de fricțiune majoră, alimentată de sentimente naționaliste de ambele părți. Trauma istorică a Ungariei pornește de la Tratatul de la Trianon din 1920, când țara a pierdut două treimi din teritoriu și peste trei milioane de etnici maghiari.
Tensiunile moderne au escaladat brusc după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. În încercarea de a-și consolida identitatea națională, Kievul a adoptat în 2017 o lege a educației care a impus utilizarea limbii ucrainene în clasele superioare, stârnind furia Budapestei. Ulterior, o nouă lege a întărit folosirea ucrainenei în administrația publică. Deși în 2023 Ucraina a amendat Legea privind Minoritățile Naționale pentru a se alinia criteriilor UE, permițând utilizarea limbilor minoritare în școli private, publicitate și media, studiul limbii de stat a rămas obligatoriu. Relațiile bilaterale atinseseră un minim istoric sub administrația Orbán.
„Ucraina tratează comunitatea maghiară din Ucraina cu respect deplin. Toate nevoile lor sunt satisfăcute acum. Deci acesta nu este un angajament. Aceasta este realitatea.” – Taras Kachka, vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană
Ce conține compromisul. Impactul regional
Semințele acordului au fost plantate la începutul lunii mai, când miniștrii de externe au lansat consultări online. Lucrurile s-au mișcat cu o viteză uluitoare după întâlnirea lui Magyar cu von der Leyen. Un acord tehnic preliminar a fost atins rapid, iar Magyar și-a dat acordul final chiar de la Paris, după o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron.
Pachetul negociat este extrem de specific. Acordul acoperă utilizarea liberă a simbolurilor naționale maghiare și dreptul la certificări școlare. Cel mai important pas este stabilirea unui statut de școală pentru minorități, unde administrația se va face în limba maternă, iar părinții vor putea bloca extinderea utilizării limbii ucrainene. Mai mult, în localitățile unde minoritățile depășesc pragul de 10% din populație, limba maghiară va fi permisă în administrația publică, devenind practic limbă oficială. Activitățile politice și campaniile electorale se vor putea desfășura, și în limbile minorităților.
Și aici intervine un detaliu geostrategic esențial, cu impact direct asupra României. Acordul acoperă exclusiv toate minoritățile naționale legate de statele membre ale Uniunii Europene, excluzând efectiv cetățenii ruși. Această arhitectură legislativă înseamnă că și comunitatea românească din Ucraina va beneficia automat de aceleași drepturi educaționale și administrative extinse, reprezentând un câștig colateral major pentru diplomația de la București în raport cu vecinii de la est.
„În doar trei săptămâni, am realizat ceea ce Viktor Orbán și guvernul său nu au reușit să realizeze în zece ani. O sută de mii de maghiari își primesc înapoi drepturile fundamentale.” – Péter Magyar, liderul Ungariei
Reacția Kievului a fost neobișnuit de reținută, concentrându-se strict pe viitorul european, fără a comenta substanța concesiilor făcute.
„Deschidem un nou capitol în relațiile Ucraina-Ungaria, unul construit pe respect reciproc, încredere și viitorul nostru european comun. Ucraina merge înainte.” – Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei
Deschiderea oficială a negocierilor de pe 15 iunie marchează finalul unui blocaj epuizant, dar ridică noi semne de întrebare. Textul integral al acordului bilateral nu a fost încă făcut public. Implementarea pe teren a noilor reguli lingvistice în Transcarpatia, în plin război, va reprezenta adevăratul test de rezistență pentru noul capitol de încredere asumat de ambele capitale.






