Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Externe

Putin reia cererea de limitare a forțelor NATO din Europa de Est. România ar fi vizată

Ioana Matei ·
Putin reia cererea de limitare a forțelor NATO din Europa de Est. România ar fi vizată
Sursa foto: Inquam Photos

Rusia readuce în discuție limitarea forțelor NATO din Europa Centrală și de Est, o cerere care ar privi și România. Iuri Ușakov, consilierul Kremlinului pentru politică externă, a spus că Vladimir Putin le-a reamintit această cerere emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, la întâlnirea din 12 noiembrie.

Emisarii americani au ridicat posibilitatea de a discuta și regulile de securitate ale Europei, în cadrul eforturilor de încheiere a războiului din Ucraina. Nu există un acord privind cererea Rusiei, iar discuția nu a schimbat regulile NATO sau prezența forțelor aliate în România.

Cererea vine dintr-un proiect de acord publicat de Ministerul rus de Externe la 17 decembrie 2021, înaintea invaziei Ucrainei din 24 februarie 2022. Proiectul nu a fost adoptat.

Ce ar însemna cererea Rusiei pentru România

În proiectul din 2021, Rusia cerea ca statele care erau membre NATO la 27 mai 1997 să nu desfășoare în alte state europene forțe și arme peste nivelul existent la acea dată. Textul permitea excepții numai cu acordul părților. România a intrat în NATO după 1997: o asemenea regulă ar limita desfășurarea forțelor aliate pe teritoriul ei, deși proiectul nu numește România.

Asta nu înseamnă că toate trupele NATO ar trebui să plece automat din România. Proiectul stabilea un reper pentru forțe și armament, dar dosarul nu cuprinde un inventar al trupelor din România care să arate ce unități ar fi vizate. Ușakov a prezentat cererile din 2021 drept punct de plecare și a spus că Moscova va adăuga propuneri noi; conținutul acestora nu a fost anunțat.

Ce alte limite cerea proiectul din 2021

Rusia cerea și oprirea extinderii NATO, inclusiv spre Ucraina și Georgia. Un alt articol al proiectului urmărea interzicerea activităților militare ale NATO în Ucraina și în alte state din Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Aliații au respins atunci cererile ruse.

Putin a invocat ulterior respingerea propunerilor din 2021 pentru a-și justifica decizia de a invada Ucraina. Aceasta este explicația dată de liderul rus, nu o dovadă că NATO a provocat războiul. Miza de acum este dacă vechile cereri vor fi discutate din nou, nu aplicarea unei reguli deja convenite.

Ce spun Ucraina și NATO despre discuții

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că discutarea unor noi reguli pentru securitatea Europei înainte de încheierea războiului ar putea slăbi NATO. El a cerut o altă ordine: mai întâi oprirea luptelor, apoi încheierea războiului și garanții care să apere Ucraina de un nou atac.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, [a declarat la 17 noiembrie](https://nato.int/en/news-and-events/events/transcripts/2026/11/17/doorstep-statement-by-the-nato-secretary-general-ahead-of-the-udcg) că reprezentanții europeni participă la discuții și că alianța se implică în reuniunile în care poate fi utilă. Declarația sa nu anunță acceptarea cererilor ruse din 2021.

Când ar putea începe negocierile

Putin a spus că Moscova a invitat o delegație europeană să își prezinte poziția înainte de stabilirea datei și a formei negocierilor privind Ucraina. Kremlinul a transmis că acceptă reprezentanții aleși de statele europene. Până la 21 noiembrie, data și forma acestor negocieri nu fuseseră stabilite.

Potrivit lui Zelenski, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au participat la reuniunile de la Abu Dhabi. El se așteaptă ca la viitoarele discuții să fie prezenți între trei și cinci reprezentanți europeni. Următorul pas anunțat de Moscova este primirea poziției delegației europene.