3 cheltuieli banale care îți arată cât de scumpă a devenit viața în România

3 cheltuieli banale care îți arată cât de scumpă a devenit viața în România. Creșterea prețurilor din ultimii ani a schimbat modul în care românii își organizează bugetul. Nu mai este nevoie să te uiți la achiziții mari precum apartamente, mașini sau vacanțe pentru a înțelege cât de scumpă a devenit viața. Este suficient să analizezi costurile de zi cu zi, cele care par mărunte, dar care s-au dublat sau chiar triplat într-un interval foarte scurt.

Inflația, prețurile la energie, creșterea chiriilor și scumpirea materiilor prime se reflectă direct în coșul zilnic. Iar aceste schimbări sunt vizibile mai ales în cheltuielile de rutină, pe care fiecare familie le face fără excepție.

În continuare, vom analiza trei tipuri de cheltuieli aparent banale care arată, mai bine decât orice statistică, cât de mult a crescut costul vieții în România.

3 cheltuieli banale care îți arată cât de scumpă a devenit viața în România

1. Coșul zilnic de la supermarket

Unul dintre cele mai clare semnale ale scumpirii vieții este dat de cumpărăturile săptămânale. Produsele de bază, fără de care niciun român nu poate trăi, au ajuns să cântărească mult mai greu în buget.

Prețul pâinii și al laptelui

Două dintre cele mai consumate produse – pâinea și laptele – sunt și cele mai bune exemple. În urmă cu câțiva ani, o franzelă se cumpăra cu mai puțin de 2 lei, iar un litru de lapte era 3-4 lei. Astăzi, o franzelă obișnuită a ajuns în multe magazine la 4 lei, iar laptele trece frecvent de 7 lei, mai ales în cazul brandurilor cunoscute.

Această dublare a prețurilor se resimte imediat, mai ales în familiile cu copii, unde laptele, iaurturile sau cerealele sunt cumpărate în cantități mari.

Produsele de bază pentru gătit

Uleiul, zahărul și ouăle sunt alte exemple de produse banale care au devenit mult mai scumpe. Dacă în 2020 un litru de ulei se vindea la 5 lei, în 2025 prețurile urcă ușor spre 10 lei sau chiar mai mult. O caserolă de ouă, care odinioară costa 8-9 lei, ajunge la 16-18 lei.

Pentru o familie care gătește acasă, aceste sume în plus se acumulează repede. În final, aceeași listă de cumpărături ajunge să coste cu 200–300 de lei mai mult față de acum câțiva ani.

Diferența dintre salarii și prețuri

Problema nu este doar creșterea prețurilor, ci și faptul că salariile nu au ținut pasul. Chiar dacă salariul mediu a urcat în România, majorările nu acoperă în totalitate scumpirile. De aceea, mulți români simt că banii le ajung mai puțin de la o lună la alta, deși oficial veniturile lor sunt mai mari.

2. Facturile la utilități

Un alt capitol care s-a transformat într-o povară pentru multe gospodării îl reprezintă facturile. Electricitatea, gazele și apa sunt indispensabile, dar costurile lor au explodat în ultimii ani.

Energia electrică

Facturile la curent au crescut semnificativ după 2022, când criza energetică a lovit puternic Europa. Chiar dacă au existat scheme de plafonare, românii au resimțit dublarea sau chiar triplarea prețurilor pe kWh.

Dacă în trecut o familie obișnuită plătea 150–200 de lei pe lună pentru electricitate, astăzi aceeași locuință poate primi facturi de 400–500 de lei, mai ales în sezonul rece, când consumul crește.

Gazele naturale

Situația nu este diferită nici la gaz. Chiar și după plafonare, facturile sunt mult mai mari decât acum cinci ani. O gospodărie care plătea 300 de lei pe lună pentru încălzire poate primi acum ușor facturi de 600–700 de lei.

Apa și întreținerea

Chiar și apa, care era considerată o cheltuială minoră, a ajuns să cântărească tot mai mult. Tarifele pentru apa rece și canalizare au crescut constant, iar asociațiile de proprietari transmit facturi tot mai greu de achitat.

Povara totală

În total, facturile la utilități ajung astăzi să depășească 1.000 de lei lunar pentru o familie cu un apartament mediu. Este o sumă care, raportată la veniturile multor români, arată clar cât de costisitoare a devenit întreținerea unei locuințe.

3. Transportul zilnic

Al treilea exemplu de cheltuială banală care arată creșterea costului vieții este transportul. Indiferent dacă folosești mașina personală sau mijloacele de transport în comun, sumele sunt mai mari ca oricând.

Benzina și motorina

Carburantul a devenit una dintre cele mai vizibile cheltuieli. Prețul unui litru de benzină a depășit de mult pragul de 7 lei și variază frecvent între 7,5 și 8 lei. Pentru șoferii care merg zilnic la muncă și fac drumuri de cel puțin 30 km dus-întors, asta înseamnă câteva sute de lei în plus la final de lună.

În 2019, un plin de 50 de litri costa în jur de 270 de lei. În 2025, același plin poate trece de 400 de lei. Diferența este uriașă, iar pentru cei care depind de mașină, costurile devin apăsătoare.

Transportul în comun

Nici transportul public nu mai este o opțiune ieftină. Abonamentele lunare la metrou și autobuz s-au scumpit constant, iar în multe orașe biletele unice au dublat prețul.

De exemplu, în București un abonament general pentru transportul în comun costă acum 80 de lei, față de 50–60 de lei în urmă cu câțiva ani. Poate părea o sumă mică, dar pentru familiile cu mai mulți membri se adună.

Taxi și ridesharing

Serviciile de taxi și aplicațiile de tip ridesharing au devenit, la rândul lor, mai costisitoare. O cursă scurtă care înainte costa 15 lei ajunge astăzi la 25–30 de lei. În perioadele de tarif dinamic, prețurile pot urca și mai mult.

Cum se simt aceste cheltuieli în buget

Cheltuielile menționate – alimentele, facturile și transportul – sunt inevitabile. Nu poți renunța la ele și nu le poți amâna. Tocmai de aceea sunt un indicator fidel al realității economice.

Un calcul simplu arată cât de mult au crescut:

• Alimentele: +200–300 lei/lună față de acum 5 ani.

• Facturile: +400–500 lei/lună în medie.

• Transportul: +300–400 lei/lună pentru șoferi sau +50–100 lei/lună pentru cei care folosesc transportul public.

În total, o familie obișnuită plătește cu cel puțin 1.000 de lei mai mult pe lună doar pentru aceleași cheltuieli de bază.

Cum se adaptează românii la scumpiri

Creșterea acestor costuri a forțat multe familii să își schimbe obiceiurile. Printre strategiile frecvente se numără:

• Reducerea cumpărăturilor de la supermarket: se cumpără mai multe produse la ofertă, mărci proprii ale magazinelor sau cantități mai mici.

• Economii la energie: mulți români și-au instalat becuri LED, termostate inteligente sau au redus temperatura în casă pentru a scădea facturile.

• Alternativa la mașină: unii renunță la drumurile zilnice cu automobilul și aleg bicicleta, mersul pe jos sau transportul public.

Chiar și așa, impactul financiar rămâne mare și apasă pe bugetul celor cu venituri mici și medii.

Nu este nevoie să analizezi cifre complicate pentru a înțelege cât de scumpă a devenit viața în România. Este suficient să te uiți la trei cheltuieli banale: coșul de cumpărături, facturile și transportul zilnic.

Acestea arată clar că traiul de zi cu zi costă cu cel puțin 1.000 de lei mai mult pe lună decât în urmă cu câțiva ani. Pentru multe familii, acest lucru înseamnă sacrificii, ajustări și o presiune constantă asupra bugetului.

Inflația, scumpirea energiei și creșterea prețurilor la alimente nu par să dispară curând. De aceea, pentru fiecare român, lecția importantă este să devină mai atent la modul în care își planifică și își prioritizează cheltuielile.