30 de milioane de pasageri pe an la Otopeni în 2040. CNAB a semnat contractul pentru proiectarea noului terminal
Compania Națională Aeroporturi București a semnat contractul pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București, primul pas formal într-un proiect care ar urma să schimbe capacitatea principalului aeroport al țării. Miza imediată nu este încă ridicarea clădirii, ci pregătirea tehnică a unei investiții gândite pentru un trafic de 30 de milioane de pasageri pe an în 2040.
Mai precis, contractul semnat acum are o valoare de aproximativ 18,4 milioane de euro și acoperă serviciile de proiectare și asistență tehnică, nu construcția propriu-zisă. Etapa de proiectare are un termen de maximum doi ani, iar execuția noului terminal este estimată la trei ani și jumătate, ceea ce înseamnă că, dacă termenele sunt respectate, partea de construcție ar începe abia după finalizarea documentației tehnice.
Pentru pasageri, diferența concretă ar trebui să se vadă în capacitate și flux. Noua infrastructură este dimensionată să proceseze până la 6.500 de pasageri pe oră la orele de vârf, un reper care arată ce încearcă să rezolve proiectul: aglomerația, timpii mai mari de așteptare și presiunea pe infrastructura actuală în perioadele încărcate.
Și dimensiunea proiectului indică o schimbare de scară. Noul terminal va avea aproximativ 176.000 de metri pătrați, va include minimum 48 de standuri noi de parcare pentru aeronave și cel puțin 20 de punți de îmbarcare. Față de simpla extindere a unei clădiri existente, planul vizează un nou nod aeroportuar, cu infrastructura din jur inclusă în contract.
Contractul acoperă proiectarea și asistența pe 10 ani și jumătate
Asocierea care a câștigat contractul este formată din Leviatan Design, lider de asociere, și Ubitech Construcții, asociat, împreună cu subcontractanții și partenerii Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC, Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare.
Contractul se întinde pe o perioadă totală de 10 ani și jumătate. Din acest interval, doi ani sunt pentru proiectare, trei ani și jumătate pentru asistență tehnică pe durata construcției, iar cinci ani pentru asistență tehnică în perioada de garanție a lucrărilor. Asta arată că obligațiile asumate acum merg mult dincolo de desenarea terminalului și includ sprijin tehnic și după recepția lucrărilor.
Potrivit Mediafax, acesta este prezentat drept cel mai mare și mai complex proiect de infrastructură aeroportuară din România. Formula nu ține doar de dimensiunea terminalului, ci și de faptul că planul cuprinde simultan clădirea pentru pasageri, căi de rulare pentru aeronave, drumuri de acces, legături subterane și conectivitate cu mai multe tipuri de transport.
Beneficiul real pentru trafic stă în legăturile din jurul terminalului
Proiectul include dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din jurul terminalului: noi căi de rulare pentru aeronave, o rețea complexă de drumuri de acces în zonele landside și airside, dar și drumuri și pasaje subterane care să lege terminalul existent de viitorul terminal. Pentru operarea unui aeroport, acest detaliu este esențial: o clădire mai mare nu rezolvă singură blocajele dacă accesul avioanelor și al pasagerilor rămâne limitat.
Iar partea de conectivitate multimodală este una dintre mizele mari ale proiectului. Noul terminal ar urma să aibă acces rutier și feroviar, plus stații dedicate pentru transport public, autocare și taxiuri. Pentru călători, asta poate însemna mai puțină presiune pe un singur tip de acces și o distribuire mai bună a fluxurilor la sosire și plecare.
Numai că etapa semnată acum nu răspunde încă la întrebările care contează pentru bugetul final al investiției. Valoarea de 18,4 milioane de euro privește proiectarea și asistența tehnică, iar sursa de finanțare pentru construcția efectivă nu este indicată în datele anunțate până acum. Nici calendarul pentru selecția constructorului nu este precizat în informațiile disponibile.
Terminalul este gândit pentru companii de linie și low-cost
Noua clădire va deservi atât companiile aeriene tradiționale, cât și operatorii low-cost. Pentru zborurile low-cost este prevăzută o zonă dedicată de îmbarcare și debarcare, o separare care poate ajuta la administrarea unor fluxuri diferite de pasageri și la reducerea aglomerării în punctele comune.
În interior sunt prevăzute sisteme moderne pentru manipularea bagajelor, echipamente moderne de control de securitate, sisteme de ultimă generație pentru informarea pasagerilor și semnalizare intuitivă. Proiectul mai include soluții pentru iluminare ambientală, acustică și climatizare, plus saloane de protocol și zone comerciale și de alimentație publică dimensionate conform standardului IATA Optimum Level of Service.
Pentru public, beneficiul concret al acestor elemente nu ține doar de confort. Într-un aeroport care trebuie să ajungă la 30 de milioane de pasageri pe an până în 2040, organizarea fluxurilor, controlul de securitate și manipularea bagajelor pot face diferența dintre o extindere care mută doar cozile într-un spațiu mai mare și una care reduce timpii de tranzit.
Testul real al proiectului va fi respectarea termenelor
Contextul este sensibil pentru orice investiție mare în infrastructură. România are în derulare proiecte importante afectate de probleme de aprovizionare și presiune pe termene, iar cazul terminalului de la Otopeni va fi urmărit în aceeași cheie: cât durează proiectarea, când începe construcția și dacă apar întârzieri sau costuri suplimentare.
Dar primul reper este deja fixat în contract: maximum doi ani pentru proiectare. După această etapă ar urma selecția și mobilizarea pentru lucrările propriu-zise, estimate la trei ani și jumătate, în timp ce contractul semnat acum rămâne activ încă cinci ani în perioada de garanție a lucrărilor.
