32,7 ani și ultimul loc în UE. Unde se rupe piața muncii din România
Ultimul loc în Uniunea Europeană. Aici se află România la durata estimată a vieții profesionale. Media este de doar 32,7 ani. Rămânem mult în spate. Suntem cu 4,8 ani sub nivelul UE de 37,5 ani. Diferența devine un abis față de Țările de Jos. Liderul clasamentului afișează 44 de ani. Datele vin de la Eurostat.
Presiunea cade direct pe sistemul de pensii. Asistența socială tremură și ea. La 15 ani, un european petrece în medie 37,5 ani în activitate. Cifra crește clar. Era 37,2 ani în 2024. Este cu 2,3 ani peste nivelul din 2016. România închide clasamentul. Italia ne urmează cu 33 de ani. Bulgaria bifează 34,6 ani. La polul opus stau Țările de Jos. Ele au 44 de ani. Suedia atinge 43,4 ani. Danemarca adună 42,6 ani.
Ruptura apare chiar în piața muncii din România. Bărbații au o durată estimată a vieții profesionale de 36 de ani. Este al doilea cel mai redus nivel din UE. Doar Bulgaria stă mai slab, cu 35,9 ani. Rămânem mult sub media europeană de 39,5 ani. La femei, prăbușirea e vizibilă. Media ajunge la un modest 29,1 ani. Suntem din nou pe penultimul loc în Uniune. Numai Italia stă mai jos, cu 28,4 ani. Media UE urcă aici la 35,4 ani.
Decalajul dintre femei și bărbați trage în jos media României
Diferența atinge aproape 7 ani între bărbați și femei. Aici pierdem meciul. Aici scade dramatic media națională. Femeile din Suedia sunt estimate la 42,3 ani de viață profesională. În Țările de Jos ajung la 41,9 ani. În Estonia au 41,8 ani. România bifează doar 29,1 ani.
Conform Mediafax, datele confirmă o tendință istorică a pieței muncii locale. Inactivitatea economică rămâne ridicată. Discrepanțele de gen se mențin. Munca la negru își spune cuvântul. În paralel, media europeană a crescut continuu în ultimul deceniu. Participarea forței de muncă este periculos de scăzută în România. Femeile resimt cel mai tare acest fenomen. Efectul lovește direct dezvoltarea economică pe termen lung.
Atenție la regulile jocului. Eurostat explică un detaliu clar. Indicatorul nu arată vârsta de pensionare. Nu numără anii efectiv lucrați. El estimează strict participarea pe piața muncii. Se iau în calcul angajații și șomerii aflați în căutarea unui loc de muncă. Calculul folosește speranța de viață și ratele de participare.
Presiune masivă pe sistemul de pensii
Cifra de 32,7 ani trage un semnal de alarmă. Nu vorbim doar despre statistici. O participare atât de redusă la muncă lovește dur. Contribuțiile la buget scad vizibil.
Presiunea cade masiv pe sistemul de pensii. Cheltuielile cu asistența socială devin uriașe. Dezvoltarea economică pe termen lung frânează brusc. Acesta este prețul real al inactivității.
Citește și:
- România cumpără ultimul strat de apărare contra dronelor și rachetelor mici. Cât costă și când ajung primele sisteme
- Ultimul cutremur în România unde a fost epicentrul și ce magnitudine a avut
- Trump a oprit în ultimul moment loviturile asupra Iranului. Ce pierd aliații și diplomația din lipsa unui acord clar
