România poate pierde fonduri UE din cauza dezechilibrelor de pe piața muncii. Cine plătește nota pe termen lung

România are în prezent cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană a tinerilor de 15-29 de ani care nu lucrează, nu urmează studii și nu sunt în formare, iar Blocul Național Sindical cere ca aceste dezechilibre să fie monitorizate la nivel european, inclusiv prin condiționări legate de fondurile UE.

Pe scurt, indicatorul invocat de BNS arată 19,4% tineri NEET în România, față de media europeană de 11%, adică aproape dublu. Separat, aproximativ o cincime din populația activă potențială rămâne inactivă, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană la acest capitol. Pentru finanțele publice, tabloul se vede și într-un alt raport: aproximativ opt pensionari la zece salariați.

Miza nu este doar socială. Pe termen scurt, dacă propunerile sindicatului ar fi preluate în mecanismele europene, România s-ar putea confrunta cu condiționalități macroeconomice mai dure și chiar cu riscul de a pierde o parte din fondurile europene. Pe termen lung, presiunea cade pe sistemul public de pensii și pe contribuabilii activi, fiindcă un număr relativ mic de salariați susține un număr foarte mare de pensionari.

Raportul dintre pensionari și salariați apasă deja pe buget

Datele prezentate de BNS descriu o piață a muncii în care lipsesc simultan tinerii, persoanele inactive și o parte dintre lucrătorii vârstnici. Rata de ocupare la grupa 55-64 de ani rămâne semnificativ sub media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că România folosește mai puțin decât alte state membre forța de muncă matură, deși îmbătrânirea demografică avansează.

Iar efectul se vede în ecuația pensiilor. Un raport de aproximativ opt pensionari la zece salariați înseamnă o presiune mult mai mare decât ar suporta un sistem bazat pe o masă salarială largă. Tradus economic, statul are mai puțini contributori pentru un număr mare de beneficiari, ceea ce crește tensiunea pe bugetul de pensii și pe taxarea muncii.

În același timp, aproape o cincime din populația activă potențială rămâne în afara pieței muncii. Faptul că România este pe primul loc în UE la acest indicator sugerează nu doar o problemă de demografie, ci și una de politici publice care nu reușesc să readucă în activitate persoane apte de muncă.

BNS cere un nou indicator european și sancțiuni legate de bani

Strategia europeană privind echitatea între generații, lansată de Comisia Europeană, cere statelor membre să nu mute costurile economice, fiscale și de mediu către generațiile viitoare și să împartă resursele mai echilibrat între vârste. BNS vrea ca această strategie să nu rămână doar la nivel declarativ.

Concret, sindicatul propune un Indice al egalității între generații, introdus în Semestrul European, mecanismul prin care Comisia Europeană urmărește politicile economice și bugetare ale statelor membre. Potrivit Capital, BNS solicită și Recomandări Specifice de Țară, adică ținte și corecții aplicate punctual României dacă dezechilibrele se mențin.

Numai că propunerea merge mai departe decât o simplă monitorizare. BNS cere ca nerespectarea obiectivelor de echitate între generații să aibă consecințe directe, inclusiv condiționalitate macroeconomică legată de alocarea fondurilor europene către România. Pentru orice guvern, aceasta ar schimba discuția: problema tinerilor NEET și a inactivității nu ar mai fi doar una de piață a muncii, ci și una care poate afecta finanțarea europeană.

Sindicatul mută discuția dinspre salariați spre cei rămași în afara reprezentării

Într-un comunicat de presă, Dumitru Costin (președintele BNS) a explicat că organizația încearcă să lărgească agenda clasică a sindicatelor, care se concentrează de obicei pe angajați.

„Tradițional, agenda publică a sindicatelor este ancorată în interesul imediat al celor care muncesc. Prin aceste propuneri, BNS își asumă extinderea conceptului de solidaritate. Trebuie să spargem barierele formale și să ne asigurăm că vocea tinerilor NEET și a pensionarilor nu mai este ignorată doar pentru că nu au instrumente de reprezentare.”

Mesajul are o miză politică clară. Tinerii care nu sunt nici în muncă, nici în educație, nici în formare și pensionarii nu au, de regulă, aceeași capacitate de negociere instituțională ca salariații activi. BNS încearcă astfel să împingă tema dezechilibrelor intergeneraționale în zona deciziilor bugetare și a reformelor cerute de Bruxelles.

Ce lipsește deocamdată din răspunsul autorităților române

Informațiile disponibile până acum nu indică o reacție a Guvernului României sau a partidelor parlamentare la avertismentul transmis de BNS și nici la cererea de introducere a unui indice de echitate între generații în Semestrul European. Nu au fost anunțate, în datele publicate până acum, măsuri concrete noi pentru reducerea ratei ridicate a tinerilor NEET sau pentru scăderea inactivității.

Dar tocmai aici este testul pentru următoarele guverne și majorități parlamentare. Dacă România rămâne cu 19,4% tineri NEET, aproape dublu față de media UE de 11%, și cu cel mai ridicat nivel de inactivitate din Uniune, costul nu va fi doar statistic. El se va vedea în presiunea pe pensii, în povara fiscală asupra muncii și, eventual, în felul în care Bruxellesul condiționează accesul la bani europeni.

Nu au fost anunțate deocamdată nici poziții publice ale patronatelor sau ale altor sindicate față de această propunere, iar eventualele Recomandări Specifice de Țară ar depinde de decizia instituțiilor europene de a transforma ideea BNS într-un instrument formal de supraveghere.

Faptul concret, de urmărit de aici înainte, este cererea BNS ca echitatea între generații să intre în Semestrul European cu indicatori și consecințe bugetare, inclusiv asupra fondurilor europene alocate României.