România înregistrează cel mai mare deficit din UE Polonia vine tare din urmă

România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, arată cele mai recente date. Polonia se apropie însă rapid, cu un deficit al finanțelor publice de 7,2% din PIB înregistrat în 2025, conform datelor publicate de institutul polonez de statistică GUS.

Țara noastră continuă astfel să poarte coroana de regină a deficitului bugetar la nivel european.

Polonia, o creștere neașteptată a găurii bugetare

Deficitul mare anunțat de Varșovia la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor polonez anticipase o creștere, dar nu de o asemenea amploare. Nici Comisia Europeană nu a estimat corect, prognozând în toamnă un deficit de doar 6,8% din PIB pentru Polonia. Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari din istoria țării, înregistrat într-o perioadă fără criză economică, în care PIB-ul a crescut cu 3,6%.

RecomandăriÎn România, în următoarele patru săptămâni, meteorologii anunţă temperaturi peste cele obişnuite şi cantităţi de precipitaţii deficitare

Explicația Ministerului Finanțelor de la Varșovia vizează creșterea puternică a cheltuielilor, în special cele pentru apărare și cele sociale. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori și a adăugat programe noi. Efectul este că cheltuielile sociale reprezintă acum 17,3% din PIB, față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.

„Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a recunoscut în parlamentul polonez viceministrul finanțelor, Jurand Drop.

Și datoria publică a Poloniei, calculată după metodologia UE, a ajuns la 59,7% din PIB. Economiștii de la PKO BP au calculat că ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB pentru a opri creșterea datoriei, un scenariu considerat puțin probabil.

RecomandărieJobs România lansează Skilld, primul serviciu de recrutare rapidă prin inteligență artificială din țară, pentru a răspunde deficitului de forță de muncă din piață. Doar în ultimele trei luni, cererea de candidați cu studii superioare a crescut cu 47% față de perioada similară din 2020 și cu 10% față de 2019

Situația României: Lider detașat în UE

România nu a reușit încă să fie ajunsă din urmă de Polonia. Datele trimestriale arată că, după trimestrul al treilea din 2025, deficitul calculat pentru întreg anul era în Polonia de 7% din PIB, în timp ce în România atingea deja 8,6% din PIB.

În 2024, deficitul bugetar al României a fost de 8,65% din PIB în termeni cash, echivalentul a 152,72 miliarde de lei, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Mai mult, în anul precedent, 2025, Ministerul Finanțelor a raportat inițial un deficit de 8,7% din PIB, dar datele finale au arătat că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de fapt de 9,3% din PIB.

Pentru primele două luni din 2026, datele arată un deficit de 0,70% din PIB, adică 14,23 miliarde de lei. Cifra este mai mică decât cea din aceeași perioadă a anului 2025, când s-a înregistrat un deficit de 30,24 miliarde de lei.

RecomandăriÎn comerţul cu produse agroalimentare, România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro

Disciplina germană și excedentul portughez contrastează cu Estul

Situația din România și Polonia nu este o regulă la nivelul Uniunii Europene. Dintre cele zece țări care au publicat date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au redus simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB.

Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, finanțele sale publice fiind pe plus pentru al doilea an consecutiv.

La polul opus, deficitul a crescut și în Belgia, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie publică de 107% din PIB. Și Olanda a raportat o creștere a deficitului. Chiar și Italia, cu o datorie de 137,1% din PIB, a reușit să scadă deficitul la 3,1%, deși nu a coborât sub pragul de 3% necesar pentru a ieși din procedura de deficit excesiv.

Dar o atenție deosebită o merită Germania. Deși noul guvern a venit la putere cu un program de creștere a cheltuielilor publice, deficitul a rămas neschimbat la 2,7% din PIB, identic cu cel din 2024. Relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială negativă, iar cuvântul „Sondervermögen”, un fond special pentru investiții, a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca o metodă de a ascunde datoria. Comisia Europeană estimează că deficitul Germaniei va crește la 3,1% din PIB în 2026.