5 miliarde de lei pune Guvernul în joc pentru investiții strategice. Până la 200 de companii pot intra în schemă

Premierul interimar Ilie Bolojan (președinte PNL) a anunțat joi aprobarea, în ședința de Guvern, a unui nou mecanism de ajutor de stat pentru investiții strategice, cu un buget total de 5 miliarde de lei, într-un moment în care Executivul invocă scăderea producției industriale și adâncirea deficitului comercial din ultimii cinci ani.

Pe scurt, schema este gândită pentru proiecte mari: pragul minim de intrare este de 50 de milioane de lei pe investiție, iar bugetul total de 5 miliarde de lei ar putea susține până la 200 de companii. Asta înseamnă, ca ordin de mărime, o medie teoretică de 25 de milioane de lei pe companie dacă fondurile ar fi împărțite egal, deși alocările efective vor depinde de proiectele aprobate și de forma de sprijin aleasă.

Miza pentru economie este directă. Dacă schema va funcționa cum o descrie Guvernul, ar urma să finanțeze fabrici noi, linii de producție, dotări și echipamente, adică exact zona în care statul încearcă să mute o parte din consumul bazat pe importuri spre producție internă. Pentru companii, noutatea relevantă este că sprijinul poate veni fie ca sumă nerambursabilă de la bugetul de stat, fie ca un credit fiscal calculat de Ministerul Finanțelor.

Ilie Bolojan a prezentat măsura într-o postare publicată joi pe Facebook, unde a legat noua schemă de nevoia de cofinanțare și de reducerea dezechilibrului comercial.

Pragul de intrare ridicat restrânge schema la investiții mari

Ajutorul de stat nu este destinat firmelor mici sau proiectelor de dimensiune redusă. Condiția de bază anunțată de Guvern este o investiție de minimum 50 de milioane de lei, ceea ce mută schema în zona marilor companii sau a grupurilor care pot susține proiecte industriale consistente.

Iar obligația nu se oprește la realizarea investiției. Beneficiarii vor trebui să mențină investiția pentru cel puțin 5 ani, condiție care contează atât pentru firmele care iau în calcul o extindere rapidă, cât și pentru stat, care încearcă să evite proiecte finanțate public și închise după o perioadă scurtă.

Potrivit Mediafax, acordurile pentru finanțare pot fi emise până în anul 2032. Asta oferă un orizont lung pentru companii, dar lasă deschise câteva întrebări practice care nu au primit încă răspuns public: criteriile detaliate de eligibilitate, sectoarele prioritare, sursa exactă a celor 5 miliarde de lei și felul în care statul va urmări eficiența folosirii banilor.

Guvernul leagă schema de pierderea de locuri de muncă și de creșterea importurilor

În explicația sa, Ilie Bolojan a pus accentul pe problemele accumulate în industrie. Premierul interimar a susținut că reculul producției din ultimii cinci ani a avut deja efecte vizibile în economie și pe piața muncii.

„În ultimii 5 ani, România a înregistrat o scădere constantă a producției industriale, ceea ce a însemnat pierderi de locuri de muncă și creșterea importurilor.”

Formularea este relevantă pentru direcția politică a măsurii: Executivul nu prezintă schema doar ca sprijin punctual pentru investitori, ci ca instrument pentru a reduce dependența de bunuri aduse din afara țării. Numai că, din informațiile anunțate până acum, Guvernul nu a publicat o estimare numerică privind cât ar urma să se reducă deficitul comercial sau câte locuri de muncă ar putea apărea în urma schemei.

Bolojan a explicat și logica economică pe care vrea să o transmită mediului de afaceri, legând producția internă de costul energiei, piața muncii și simplificarea administrativă.

„Scăderea deficitelor comerciale se poate face producând mai mult în România. Asta înseamnă să ne punem economia pe baze mai sănătoase, să creștem numărul de oameni în piața muncii, să scădem prețul energiei electrice și să susținem, prin debirocratizare, simplificare și cofinanțări, investiții în domeniile cu potențial.”

Ce se știe acum despre bani și ce lipsește încă din schema anunțată

Datele comunicate public conturează mecanismul general, nu și regulile complete de accesare. Sunt eligibile costurile pentru fabrici noi, linii de producție, dotări și echipamente, iar sprijinul poate fi ales în una dintre cele două forme anunțate: grant de la buget sau credit fiscal.

Dar tocmai aici apare partea care interesează cel mai mult companiile. Nu au fost anunțate încă public modul concret de selecție, plafonul maxim pe proiect, calendarul apelurilor sau criteriile prin care statul va decide ce investiții intră în categoria „sectoare strategice”. Fără aceste detalii, firmele știu dimensiunea pragului și tipurile mari de cheltuieli eligibile, dar nu și mecanismul complet de acces.

Premierul interimar a rezumat joi arhitectura de bază a schemei astfel:

„Pentru a asigura cofinanțări, în ședința de Guvern de astăzi am aprobat un nou mecanism de sprijin menit să susțină investițiile în sectoare strategice ale economiei și să contribuie la reducerea deficitului comercial al României. Ajutorul de stat se acordă pentru investiții de minimum 50 de milioane lei. Sunt finanțate costurile pentru fabrici noi, linii de producție, dotări și echipamente. Sprijinul poate fi acordat, la alegerea beneficiarului, sub două forme: sume nerambursabile de la bugetul de stat; credit fiscal calculat de Ministerul Finanțelor. Acordurile pentru finanțare pot fi emise până în anul 2032. Bugetul total al schemei este de 5 miliarde lei.”

Și tot Ilie Bolojan a adăugat că schema „ar putea sprijini până la 200 de companii”, ceea ce oferă pentru prima dată un reper de amplitudine. Raportat la pragul minim de 50 de milioane de lei pe investiție, este clar că Guvernul țintește proiecte industriale de anvergură, nu măsuri dispersate pe un număr foarte mare de beneficiari.

Anunțul vine într-o perioadă în care Guvernul încearcă să răspundă unor probleme economice persistente, iar pentru mediul de afaceri pasul următor va fi publicarea regulilor concrete de implementare, inclusiv criteriile de eligibilitate și calendarul emiterii acordurilor de finanțare, care pot fi acordate până în 2032.