AUR pune presiune pe coaliția PSD-PNL, în timp ce 8 din 10 români spun că țara merge greșit
Pentru raportul de forțe din Parlament, cifra care mută miza este aceasta: AUR ajunge la 34% în intenția de vot, înaintea PSD, cu 23%, și a PNL, cu 21%, într-un sondaj CURS realizat în perioada 14-24 iulie. În același tablou, 8 din 10 români spun că țara merge într-o direcție greșită, însă majoritatea nu susține nici alegeri anticipate, nici suspendarea președintelui.
Față de rivalul direct PSD, AUR are un avantaj de 11 puncte procentuale, iar în raport cu PNL conduce cu 13 puncte. Coaliția PSD-PNL adună împreună 44%, cu 10 puncte peste AUR, dar separat niciunul dintre cele două partide nu se apropie de primul loc. În același sondaj, USR este cotat la 9%, UDMR la 4%, SOS România la 3%, PNRR-Piedone la 2% și Acțiunea Conservatoare la 2%.
Miza politică este dublă. Pentru AUR, datele indică o consolidare pe primul loc în opțiunile pentru parlamentare. Pentru PSD și PNL, semnalul este mai apăsat: partidele care guvernează rămân sub presiunea unei stări generale de nemulțumire, iar avantajul instituțional nu se vede într-un lider detașat în clasamentul de încredere.
Paradoxul nemulțumirii și refuzul soluțiilor radicale
Acest paradox apare clar în restul cifrelor. Aproximativ 80% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 16% cred că direcția este bună. Cu toate acestea, 58% nu sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate, față de 33% care le susțin, iar 57% resping suspendarea președintelui, față de 31% care o susțin.
Reprezentanții CURS au explicat această ruptură dintre nemulțumire și refuzul soluțiilor radicale. Potrivit digi24.ro, analiza institutului arată că publicul sancționează clasa politică, dar nu vrea o nouă rundă de instabilitate.
„Datele indică o tendință similară celei observate în cazul alegerilor anticipate. Deși există nemulțumiri consistente față de evoluția politică a țării, majoritatea respondenților nu susțin măsuri care ar conduce la amplificarea instabilității instituționale.”
Clasamentul încrederii în personalități merge în aceeași direcție. Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33%, urmat de Nicușor Dan, cu 30%. George Simion are 24%, iar Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate, cu câte 23%. Cristian Popescu Piedone este măsurat la 18%.
Diferența dintre AUR, partidul aflat la 34%, și George Simion, aflat la 24% în topul încrederii, arată că intenția de vot pentru formațiune depășește capitalul personal măsurat pentru liderul ei în acest indicator. În schimb, Călin Georgescu conduce clasamentul de încredere cu 33%, foarte aproape de scorul AUR la parlamentare.
Încrederea în instituții și implicațiile politice
În raport cu instituțiile, vârful de încredere rămâne în afara zonei politice executive și legislative. Armata are o evaluare pozitivă de 81%, iar Biserica de 79%. La polul opus sunt Guvernul, cu 19%, și Parlamentul, cu 20%. Asta înseamnă că instituțiile care administrează direct puterea au niveluri de încredere de peste patru ori mai mici decât Armata.
„Rezultatele arată că nivelul de încredere acordat clasei politice rămâne redus, iar evaluările negative depășesc în toate cazurile opiniile favorabile. În același timp, gradul redus de notorietate în cazul unor lideri politici, precum Claudiu Târziu, indică faptul că o parte dintre actorii politici aflați în competiție se află încă într-un proces de consolidare a vizibilității publice.”
Semnalul politic dincolo de procente
Datele indică trei lucruri care contează în lunile următoare. Primul: AUR intră în disputa pentru parlamentare din poziția de lider al intenției de vot. Al doilea: PSD și PNL păstrează, împreună, un bazin mai mare decât AUR, dar separat pierd clar cursa pentru primul loc. Al treilea: nemulțumirea față de direcția țării nu se traduce, cel puțin acum, într-o majoritate pentru soluții disruptive.
Electoratul măsurat de CURS sancționează puterea, dar nu validează încă o formulă de resetare brutală a jocului politic. Pentru partidele de guvernare, asta înseamnă presiune fără supapă. Pentru opoziție, înseamnă spațiu de creștere, dar și limita clară a momentului: furia socială există, disponibilitatea pentru un șoc instituțional nu.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14-24 iulie, pe un eșantion de 1.108 respondenți, prin interviuri telefonice asistate de calculator, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.
