A doua dronă doborâtă în 24 de ore pune presiune pe flancul estic și validează reacția apărării aeriene românești
România a intrat, în mai puțin de 24 de ore, în al doilea incident de interceptare și doborâre a unei drone în spațiul său aerian, cel mai recent sâmbătă, în jurul orei 8:30, la aproximativ 10 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe. Aparatul a fost interceptat de un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Române, după ce sistemele radar l-au detectat în apropierea graniței cu Ucraina.
Apărarea aeriană românească a fost activată de două ori în mai puțin de o zi, după ce vineri, în jurul orei 11:00, un alt F-16 a doborât o dronă cu o rachetă aer-aer deasupra unei zone nelocuite, lângă Padina, județul Buzău. La acea misiune au participat și două avioane Eurofighter Typhoon italiene, ceea ce mută incidentul din registrul unei simple alerte spre cel al unei reacții aliate coordonate.
Flancul estic NATO, testat de drone
Miza este mai largă decât cele două episoade punctuale. Fiecare pătrundere a unei drone în spațiul aerian românesc testează timpul de reacție al armatei și alimentează presiunea politică și militară de pe flancul estic al NATO, acolo unde România se află direct la granița cu războiul din Ucraina. Pentru București, faptul că ambele drone au fost interceptate de avioane F-16 și că, în primul caz, au fost implicate și aeronave italiene înseamnă o demonstrație a funcționării apărării și a cooperării cu aliații.
Elementul confirmat oficial privește doar primul caz. Procuratura Generală a României a confirmat, prin ministrul de Externe Oana Țoiu, că drona interceptată vineri era de tip Shahed, model utilizat de forțele ruse. Ancheta asupra dronei doborâte sâmbătă este încă în desfășurare, iar Euronews arată că, până acum, nu există o confirmare oficială identică privind modelul exact sau originea acesteia.
Contextul atacurilor cu drone și al alertelor anterioare
Contextul explică de ce aceste două incidente au greutate. România s-a confruntat în ultimele luni cu mai multe incursiuni ale dronelor în spațiul său aerian. În mai, o dronă rusească a lovit un bloc de apartamente în Galați și a rănit două persoane, iar în iunie o dronă maritimă ucraineană a explodat în portul Constanța. Pe lângă aceste episoade, au existat și multiple alerte RO-Alert în județul Tulcea, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, aflate foarte aproape de granița României.
Actuala succesiune de incidente vine și după ce România mai doborâse o dronă în spațiul aerian național deasupra județului Buzău, o premieră de la începutul războiului. Diferența de acum este ritmul: două interceptări în mai puțin de 24 de ore.
Ce rămâne de urmărit după cele două interceptări
Există o delimitare clară între ceea ce este stabilit și ceea ce este încă analizat. Este cert unde și când au fost doborâte cele două drone, cine le-a interceptat și faptul că primul aparat, cel lovit vineri lângă Padina, județul Buzău, a fost identificat ca dronă Shahed. Rămân însă în anchetă modelul exact al dronei doborâte sâmbătă și concluziile desprinse din resturile recuperate.
Termenul tehnic relevant aici este interceptare. El descrie momentul în care o aeronavă militară preia ținta detectată de radar și o angajează înainte ca aceasta să producă pagube.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat deja direcția preliminară a anchetei privind incidentul de sâmbătă.
„Locul impactului și resturile dronei sunt în prezent analizate, dar tiparul este consecvent cu zborurile anterioare confirmate ale dronelor rusești.”
Pe aceeași linie a consolidării flancului estic, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rezumat miza politică și militară a acestor episoade repetate de la granița României.
„Consolidarea apărării și a descurajării de-a lungul graniței noastre estice rămâne o prioritate de top.”
Citește și:
